Curtea Constituţională a hotărât recent că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi, implicit, Legea de ratificare a acestuia sunt constituţionale. Mai mult decât atât, potrivit concluzie Curţii, „procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu numai corespunde identităţii constituţionale a Republicii Moldova, ci orice altă orientare contrară este a priori neconstituţională. O convorbire cu Aurel Băieşu, unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale, în intenţia de a înţelege cât mai bine cele constatate şi decise cu privire la orientarea externă a ţării.
Europa Liberă: Aşadar, la 9 octombrie Curtea Constituţională a declarat constituţional Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi UE, pe de altă parte, precum şi Legea ratificării acestuia. Surprinzător pentru mulţi, însă, e că, potrivit Curţii, oricare orientare contrară celei europene „este a priori neconstituţională”. Ce trebuie să înţelegem prin această concluzie: că R. Moldova ca stat poate în condiţiile de acum exista doar orientată spre UE?
Aurel Băieşu: „Orientarea europeană nu a fost declarată prin hotărârea Curţii Constituţionale. De fapt, chiar actul constitutiv al statului nostru, Declaraţia de Independenţă, la fel ca şi Constituţia au proclamat ataşamentul faţă de un spaţiu valoric democratic, european, care este alcătuit din aşa elemente ca suveranitatea şi independenţa, integritatea teritorială, stat de drept, democraţie, drepturi ale omului, pluralism politic, economie de piaţă ş.a., deci valori care stau la baza Constituţiei Republicii Moldova, dar care sunt împărtăşite şi de UE.
Deci, atât Constituţia, cât şi Acordul de asociere, care a fost ratificat de către Parlamentul Pepublicii Moldova, împărtăşesc aceleaşi valori şi Curtea Constituţională a statuat că orientarea spre spaţiul valoric european este element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova. Prin urmare, orice acte care ar afecta, ar fi contrare acestor valori enumerate, ar fi neconstituţionale.”
Europa Liberă: Aţi pronunţat cuvintele „identitatea constituţională a Republicii Moldova”. Ce trebuie, de fapt, să înţelegem prin identitatea constituţională a unei ţări? E ca un act de naştere în care se precizează cine este deţinătorul?
Aurel Băieşu: „Identitatea constituţională este proprie oricărui sistem constituţional, inclusiv a Republicii Moldova. Este un set de principii, de valori care stau la baza societăţii, la baza ordinii constituţionale ale oricărui stat.”
Europa Liberă: Revenind la decizia propriu-zisă, înseamnă oare această decizie că oricine ar dori să reorienteze ţara spre o direcţie contrară celei europene ar părăsi câmpul constituţional?
Aurel Băieşu: „Repet: Curtea Constituţională şi-a expus verdictul pe marginea unui acord concret şi a statuat că Republica Moldova este orientată spre spaţiul valoric european. Şi este firesc ca toate actele care ar fi contrare valorilor care alcătuiesc acest spaţiu pe care le-am enumerat ar fi contrare spiritului şi literei Constituţiei.”
Europa Liberă: S-au auzit deja apeluri de excludere din cursa electorală a partidelor care pledează pentru alt vector extern, pentru altă orientare a statului decât cea europeană. Cum vedeţi o astfel de continuare în practică a deciziei şi concluziilor Curţii?
Aurel Băieşu: „Ţara noastră este un stat democratic bazat pe pluralism politic, deci partidele, alte forţe politice pot să-şi exprime diferite viziuni, diferite opinii. Orientarea spre spaţiul valoric european care a fost statuată în hotărârea Curţii este, să spunem aşa, ca şi o hotărâre a Curţii Constituţionale cu care cineva poate să nu fie de acord, dar toţi sunt obligaţi să o respecte.”
Europa Liberă: Dar ce ar putea sau trebui să facă o eventuală majoritate constituţională dornică, de exemplu, să adopte alt vector politic pentru R. Moldova? Să-i schimbe certificatul de naştere – Declaraţia de independenţă?
Aurel Băieşu: „Declaraţia de Independenţă, ca şi certificatul de naştere al unei persoane, nu poate fi modificată, pentru că este un act imuabil. Şi perpetuu. Deci, nu poate omul să-şi schimbe certificatul de naştere. La fel şi statul nu poate să-şi schimbe Declaraţia de Independenţă. ”
Europa Liberă: Pentru decizii ca cea privind constituţionalitatea Acordului de asociere, sau cea privind limba română s-a făcut referire, iată, la declaraţia de Independenţă. Unii consideră nejustificată această trimitere. O nouă componenţă a Curţii, ar putea întoarce cumva lucrurile pe dos sau cele decise până acum sunt ireversibile, adică de neschimbat?
Aurel Băieşu: „Eu n-aş vrea să comentez nişte fapte ipotetice aleatorii. O altă componenţă a Curţii când va veni, vom vedea. Dar important este că Curtea Constituţională în componenţa de astăzi a luat nişte decizii fundamentate. Ne-am bazat şi pe practica jurisdicţională a altor state, pe jurisprudenţa Franţei de exemplu, şi a altor state unde a fost instituit acest bloc de constituţionalitate alcătuit din cele mai importante acte ale statului. În cazul nostru este Declaraţia de Independenţă şi Constituţia. Deci, noi nu am inventat ceva nou. Este o practică obişnuită.”
Europa Liberă: „Declaraţia de Independenţă a marcat ruptura cu spaţiul valoric totalitar sovietic şi reorientarea noului stat independent spre spaţiul valoric democratic european”. Kremlinul ar putea spune de fapt că şi în locul în care se înalţă, pe Piaţa Roşie, e de asemenea Europa şi „spaţiu valoric european”.
Aurel Băieşu: „Vorbind despre spaţiul valoric european, avem în vedere acele valori care sunt împărtăşite de statele UE şi de instituţiile europene care sunt consfinţite în principalele acte cum sunt Tratatul de Lisabona şi altele, care au consfinţit aceste valori şi aceste valori sunt real implementate de către statele UE. Şi Republica Moldova, proclamând cursul ireversibil spre integrare europeană, a propos acest curs a fost proclamat încă în 2005, fiţi atenţi, pe când la guvernare era Partidul Comuniştilor, cei care au atacat Acordul de asociere, pe atunci ei au declarat că vectorul european este un curs strategic şi ireversibil al republicii Moldova, prin urmare Republica Moldova şi-a făcut alegerea şi Curtea Constituţională nu a făcut decât să confirme această orientare spre spaţiul valoric european.
