Consiliul anti-discriminare promite să urmărească discursurile campaniei electorale ca să le „cureţe” de derapări verbale precum cea făcută de Renato Usatâi, care l-a numit „ţigan” pe un concurent electoral. Numai că atenţia Consiliului nu este concentrată strict pe campania electorală.
La aproape o lună de la decizia pronunţată de Consiliul anti-discriminare ce atestase folosirea de către Renato Usatîi a limbajului rasist, comunitatea romă din Moldova, care s-a simţit insultată, mai este în aşteptarea scuzelor publice. Politicianul de apariție recentă Renato Usatîi a contestat decizia Consiliului în instanţa de judecată, susţinând că nu a urmărit nici să discrimineze şi nici să jignească persoane de etnie rroma, ci doar şi-a exprimat propria opinie despre liderul liberal-democraţilor Vlad Filat pe care l-a etichetat într-o apariție publică folosind o sintagma de uz vulgar.
Pornind de la acest caz, membrii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării atrag atenţia politicienilor că sunt cu ochii pe ei în această campanie electorală. Membrul Consiliului Andrei Brighidin spune că uzând de dreptul de a-şi exprima opinia faţă de oponenţi, concurenţii electorali sunt obligați să respecte prevederile legii privind asigurarea egalităţii care interzice şi penalizează instigarea la discriminare, rasismul, xenofobia şi alte forme intolerante de exprimare.
„Pe această cale vrem să venim cu un mesaj către toţi concurenţii electorali ca să nu admită discursuri care instigă la discriminare, care instigă la ură. Or aceste discursuri au efecte devastatoare pentru capitalul social, pentru coeziunea socială, pentru respectul şi demnitatea inerentă a fiecărei persoane.”
Pentru că îi au în vizor nu doar pe politicieni, membrii Consiliul au atras atenţia şi la alte trei cazuri în care au constatat incitare la discriminare şi la ură faţă de diverse grupuri. În două din aceste cazuri cei găsiţi vinovaţi s-au conformat deciziei Consiliului. În primul caz, este vorba de un cetăţean care a adus scuze publice unei consiliere locale, pe care a jignit-o verbal la o adunare sătească doar pentru că e femeie şi e originară din altă localitate. În cel de-al doilea caz, administratorul unei platforme online de comentarii, bloguri şi opinii a eliminat la recomandarea Consiliului un articol despre Marşul Egalităţii a comunităţii LGBT în care autorul a făcut uz de expresii tălmăcite drept propagare a urii faţă de homosexuali.
In cel de-al treilea dosar examinat Consiliul a stabilit că preotul Ghenadie Văluţă trebuie să-şi ceară scuze de la o reprezentantă a comunităţii LGBT pe care a blamat-o în cadrul unei emisiune televizate. Preotul declarat vinovat la fel îşi apără în instanța de judecata dreptul la libertatea de expresie.
La modul practic, atunci când deciziile Consiliului anti-discriminare sunt contestate, iar instanţa confirmă vinovăţia reclamatului, acesta este obligat să se conformeze. În caz contrar Consiliul se poate adresa, la rândul său, instanţei de judecată, iar cel găsit vinovat riscă răspundere contravenţională, adică plata unei amenzi.
L-am întrebat pe analistul Arcadie Barbăroşie dacă aceste prime decizii ale consiliului anti-discriminare în care se constată instigarea la ură ar fi de natură să ii responsabilizeze pe politicieni, dar şi cetăţenii de rând şi să „cureţe” discursurile publice de derapări verbale discriminatorii şi ofensatoare?
„Cu părere de rău Consiliul nu are toate pârghiile legale, spre deosebire de cel din România, el nu poate impune pedepse. Consiliul poate emite doar recomandări, dar poate merge şi până în instanţă. Adică există pârghii care pot să-i disciplineze inclusiv şi pe politicieni. Sigur că lucrurile nu se vor rezolva într-o zi şi nici într-o campanie electorală, dar sperăm noi că societatea va înţelege importanţa combaterii discriminării inclusiv a discursului politic şi public discriminatoriu.”
Până în toamna lui 2013 când şi-a început efectiv activitatea Consiliul anti-discriminare, în Republica Moldova a existat doar o singură sentinţă judiciară referitoare la discurs ofensator. S-a întâmplat acum doi ani, când o instanţă de judecată din capitală l-a găsit vinovat pentru declaraţii rasiste la adresa romilor pe fostul ministru al securităţii, Anatol Plugaru fiind somat să-şi ceară scuze în public de la comunitatea romă.
