Un recent eveniment mediatic de la Aeroportul International Chişinău, gândit parcă să demonstreze hotărârea companiei ruse care a obţinut în concesiune singura aerogară cu statut internaţional pentru o jumătate de secol să-şi respecte cu strictețe angajamentele investiţionale, a readus în atenţie criticile mai vechi aduse guvernului pentru aprobarea, în urmă cu un an, a tranzacției.
În timp ce Ilan Shor, noul şef al companiei concesionare, demonstra ieri în faţa camerelor de luat vederi o serie de proiecte pornite la Aeroportul din Chişinău, fostul premier Ion Sturza plasa pe Facebook următorul mesaj: „Un vis împlinit al unui copil nesăbuit ajutat de un "tată" vitreg, falnic ca stejarul!”
Aluzia lesne de citit îi vizează pe tânărul milionar moldovean care pare să-şi mute activitatea de afaceri din Rusia în Moldova, Ilan Shor, şi liderul liberal-democrat, Vlad Filat, despre care în culisele politicii moldoveneşti se spune că ar fi într-o presupusă cârdășie cu cel dintâi.
O altă constatare a fostului premier la fel vizează actualitatea: „Noi credem că nesăbuiţi sunt copii din Găgăuzia. Dar…"omuleţii verzi" se plimbă nestingherit prin coridoarele puterii de la Chişinău.”
Ajuns de curând președinte al Consiliului de Administrație la BEM, luni, Ilan Shor a apărut pentru prima dată în faţa presei şi în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Avia Invest, concesionarul Aeroportului. Sfătuitorii l-au încurajat probabil să renunţe la tactica de ocolire a presei şi, dimpotrivă, să o alimenteze cu motive de ştiri ce l-ar plasa în context favorabil. Televiziunile considerate a fi ghidate de guvernare au difuzat ieri reportaje detaliate despre „vastele” proiecte de extindere a infrastructurii pornite la aerogară. Astfel, încercându-se o contraofensiva, cred criticii, ce-şi propune să dea impresia că angajamentele investiţionale sunt onorate bine mersi. Economistul Roman Chircă de la Institutul Economiei de Piaţă:
„Condiţiile contractuale prevăd investiţii în dezvoltarea aeroportului, lucru care nu s-au întâmplat timp de un an de gestiune. Aceşti agenţi economici au venit la aeroport când în cont existau mijloace financiare, pentru că aeroportul este o unitate care generează intrări financiare permanente. După un an de activitate, ei declară că vor crea o parcare supraetajată, ceea ce este infim de puţin din ceea ce ei deja obţin. Este absolut clar că aceşti agenţi economici nu au de gând să investească absolut nimic în dezvoltarea aeroportului, ci doar din acele venituri ce vor fi generate de activitatea aeroportului va fi preluată o mică parte şi investite în dezvoltare.”
Institutul Economiei de Piaţă pe care îl conduce Roman Chircă a calculat că în 49 de ani, cât ar trebui să dureze contractul, Avia Invest va încasa un profit de 2 miliarde de euro. Investiţiile pe care s-a angajat concesionarul să le efectueze în această perioadă nu depăşesc însă 400 de milioane.
„Respectiv, este o tranzacţie în care noi nu doar am cedat interesele naţionale (pentru că nu poţi ceda singurele porţi aeriene ale ţării Federaţiei Ruse, care a devenit un actor iresponsabil în politica internaţională, e o ţară care se află sub presiuni de sancţiuni), dar nici nu e fezabilă din punct de vedere economic”, conchide expertul.
Într-un interviu difuzat astăzi de un site apropiat editorial guvernului, premierul Iurie Leancă sublinia însă că de bine, de rău, aeroportul totuşi se modernizează, chiar dacă felul cum a ajuns să fie concesionat nu ar fi cu totul mulţumitor, iar perspectivele alarmiste că concesiunea ar „dezgoli” Moldova în faţa unei eventuale agresiuni ruse ar fi neîntemeiate, pentru că aeroportul oricum a rămas sub controlul statului.
Mai mult de un an în urmă, coaliţia de guvernare aviza două tranzacţii extrem de obscure cu activele statului – concesionarea aeroportului şi privatizarea băncii de economii. Ambele se făceau în favoarea unor agenţi economici din Rusia, ba şi fără istorii de afaceri impresionante. Prin urmare, bănuiala că forţele proeuropene de la Chişinău acţionează în detrimentul intereselor naţionale, dar în beneficiul unor indivizi anume, nu avea cum să nu apară. Singura componentă a guvernării care a încercat să se opună, atacând una din tranzacţii în justiţie, PLR-ul lui Ion Hadârcă, este prea mică ca să fi reuşit să-şi impună voinţa. Şi cum ministrul democrat de la economie, dar şi cel liberal-democrat de la finanţe au plecat între timp din funcţii, coaliţia de la guvernare poate evita acum cu mai multă uşurinţă subiectul.
