De când Comisia europeană a liberalizat importul de vin moldovenesc, ne-am fi putut imagina că restaurantele occidentale vor fi invadate de vinuri din beciurile Moldovei.
Însă în cei 13 ani de când stau la Bruxelles, nu am avut niciodată ocazia să gust o Fetească Neagră. M-am pus deci pe căutarea vinurilor moldovenești în Belgia dar aparent căutam un ac în carul cu fân. Multe magazine s-au mirat când am întrebat de așa ceva.
Alți oenologi, care aveau o idee vagă despre viticultura din Moldova, nu au știut de unde aș putea să cumpăr. Am reușit totuși să găsesc unul din puținii importatori de vin moldovenesc în Belgia.
Imad Soweid importă Carbenet Sauvingon, Merlot și Pinot noir dar va începe să aducă mai mult vinuri locale, care sunt mai diferite:
„Pentru a evita comparația si pentru a atrage curiozitatea consumatorilor belgieni trebuie să aducem ceva care nu este cunoscut. Și sunt multe, ca de exemplu Feteasca neagră sau Rara neagră, care sunt tipuri de struguri locali.”
Încet încet, am întâlnit diferite persoane care încearcă să promoveze vinurile moldovenești. Marc Vanhellemont, jurnalist oenolog pentru cotidianul belgian „Le Soir”, a vizitat Republica Moldova împreună cu un prieten. După ce s-a întors el a decis să scrie un reportaj despre călătoria lui și să invite și alți jurnaliști să descopere vinul moldovenesc ca să publice și ei, la rândul lor, articole despre aceste vinuri:
„Cât timp am fost acolo, am luat contact cu vice-ministrul agriculturii și vom încerca să organizăm un eveniment în cadrul marelui salon de vinuri de la Bruxelles, Megavino. Am dori să aducem mai mulți jurnaliști în Moldova, la sărbătoarea vinului, în octombrie anul viitor, pentru a le permite să descopere vinul moldovenesc. Asta este un lucru important, organizarea călătoriilor de presă pentru ca jurnaliștii să descopere în țară vinul, tocmai pentru că nu se importă foarte mult vin moldovenesc la noi.”
Autoritățile moldovenești încearcă și ele să promoveze viticultura locală. Andrei Drăgancea, consilier la ambasada Moldovei din Bruxelles, explică însă că mai sunt încă ceva eforturi de făcut pentru a pătrunde pe piața europeană:
„Este uneori nevoie să vindem chiar la limită, fără profit, dar să vindem aceste produse pentru că ulterior acestea vor face publicitate. Deci, probabil că este cazul să ne suflecăm mânecile acum, să dovedim la toată lumea că suntem o țară cu oameni demni cu care se merită să se facă comerț. Să liberalizăm oricât de mult aceste proceduri de trecere a frontierei, de export. Și să îcercăm să facem și o campanie mai mare, un efort mai mare în campania de publicitate.”
Un vin mai ieftin ar fi deci condiția pentru o dezvoltare mai mare în Europa. Marc Vanhellemont, jurnalist oenolog la Bruxelles, spune că belgienii sunt prea « leneși » pentru a face efortul de a descoperi ceva nou:
„La același preț se găsesc și alte produse. Și cum vinurile moldovenești nu sunt cunoscute, evident că între un vin necunoscut la 6, 7 euro și un vin cunoscut la același preț, consumatorul va alege ce cunoaște fără să facă efortul să încerce ceva nou.”
O vorbă spune că vinul bun îţi vorbeşte despre el însuși la ureche, în timp ce vinul prost se laudă în gura mare. Poate că vinul moldovenesc ar trebui să șoptească puțin mai tare la urechea Occidentului.
