. Decizia premierului de la Kiev vine dupa convorbirile avute ieri la Kiev si Moscova de seful diplomaţiei germane Frank Walter Steinmeier si dupa declaratiile de astazi ale ministrului rus de externe Serghei Lavrov. Mai multe de la Oana Serafim.
Termenii in care premierul Iațeniuk a respins ideea unor negocieri directe cu separatistii pro rusi a fost fara echivoc:
„Noi nu vom avea negocieri directe cu teroristii ruşi. Iata si traducerea in rusa a ceea ce spun. Nu vom avea negocieri directe cu mercenarii vostri. Daca doriţi pace, respectati intelegerile de la Minsk. Pentru a avea garantii ca vom ajunge la pace, avem nevoie de un format care sa fie acceptat de întreaga lume si în primul rind de Ucraina. Avem nevoie de garantii.”
Iațeniuk a acuzat Rusia si Kremlinul ca ii ţin ostateci pe locuitorii din estul Ucrainei, din Luhansk si Doneţk.
Seful diplomaţiei de Moscov Serghei Lavrov dăduse vina in discursul sau din Duma de stat, inaintea declaratiilor premierului de la Kiev, pe Occident, ca el ar fi responsabil pentru actuala situatie din Ucraina:
„Ca un pas urmator, cerem stabilirea unor contacte stabile intre Kiev si Donbas pentru a se ajunge la acorduri acceptate mutual. Vestul ar face bine sa incurajeze acest proces decit să sprijine tot ce partidul războiului de la Kiev face, decit să închida ochii la gravele incalcari ale drepturilor omului si la crimele de razboi. Tentativa de a invinui Rusia pentru crita ucrainiana este fara speranta.”
Cam in aceiasi termeni a vorbit marți si presedintele Rusiei, Vladimir Putin care a acuzat Statele Unite ca doresc sa „subjuge” Rusia si sa „isi rezolve propriile probleme pe seama Rusiei”.
Lavrov a încercat insa sa domoleasca retorica presedintelui in ceea ce priveste relaţia Moscovei cu Uniunea Europeana, spunind ca Rusia si Uniunea Europeana nu au alta şansa decit să coopereze, pentru ca este cel mai mare partener economic si comert.
UE si Statele Unite sunt ingrijorate de incercarile Rusiei de a crea un nou conflict inghetat in Ucraina, conflict ce ar duce la destabilizarea ţării si la incetinirea drumului Ucrainei catre UE si eventual NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a cerut ferm marți Rusiei sasi retraga militarii, echipamentele si armamentele de la frontiera cu Ucraina si din Estul Ucrainei.
Seful diplomatiei germane Frank Walter Steimeier, intors de la Moscova si Kiev, nu s-a aratat miercuri prea optimist in sansele detensionarii situatiei. El crede ca rezultatele, daca vor exista, vor fi vazute în doua sau trei saptamini, pentru ca pina acum partile au puncte de vedere total diferite:
„Lucrurile sînt din păcate foarte, foarte departe de a ajunge la o solutie care sa detensioneze situatia si chiar inca si mai indepărtate pentru gasirea unei solutii politice.”
Joi la Kiev soseste intr-o vizita de doua zile vicepreşedintele american Joe Biden.
