Despre posibile presiuni ale Moscovei asupra regiunii şi Moldovei în aceasta perioadă fierbinte, a stat de vorbă Vasile Botnaru cu Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT:
Europa Liberă: Setul de măsuri de presiune pe care Kremlinul le aplică împotriva Ucrainei este valabil şi pentru Republica Moldova postelectorală? Chişinăul se poate aştepta la aşa ceva?
Igor Boţan: „Federaţia Rusă are un set de instrumente pentru exercitarea presiunilor asupra aşa-zişilor parteneri din cadrul CSI. Noi vedem tot acest spectru în cazul Ucrainei şi cred că în deplină măsură acest spectru este aplicat şi asupra Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Moldova s-a ales cu o Crimee înaintea Ucrainei.
Igor Boţan: „Pe cazul Transnistriei Federaţia Rusă şi-a elaborat întregul arsenal. Acum Federaţia Rusă se ciocneşte cu probleme majore legate de replicarea acestei formule transnistrene în Donbas, exact în momentul în care autorităţile de la Kiev au spus că nu-şi mai pot exercita şi nu-şi mai pot îndeplini obligaţiunile sociale în Donbas. Şi am văzut care a fost reacţia Federaţiei Ruse. Federaţia Rusă nu vrea să achite pensiile şi plăţile sociale în Donbas, deşi susţine rebelii înarmaţi din această regiune. Şi vedem cum îşi aplică Federaţia Rusă acest set de măsuri de presiune.”
Europa Liberă: Ucraina a fost împiedicată să semneze Acordul de Asociere prin promisiunea dată lui Ianukovici. Acum tot mai multe voci spun că Rusiei i-a reuşit să încetinească punerea în aplicare a acordului semnat deja de Poroşenko şi a scos cu chiu cu vai o promisiune din occidentali, în primul rând, că Ucraina nu va fi admisă în NATO, cel puţin cu ritmurile pe care şi le doreşte Ucraina. Aceste două probleme, în cazul Republicii Moldova, se profilează? Încearcă Kremlinul să zădărnicească în fel şi chip visurile la NATO?
Igor Boţan: „Tot spectrul de măsuri de presiuni asupra Ucrainei a fost aplicat mai întâi în Republica Moldova. Şi embargourile, şi conflictul armat, şi susţinerea separatiştilor sunt lucruri prin care Republica Moldova a trecut. Republica Moldova deja are o experienţă şi nu mai există, probabil, niciun fel de noi abordări şi măsuri de presiune a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Doamne fereşte, Doneţkul...
Igor Boţan: „Cu excepţia migranţilor moldoveni care în orice moment pot fi supuşi unor presiuni.”
Europa Liberă: Dar şi convoiul. Doamne fereşte, convoiul militar sau pseudo-umanitar.
Igor Boţan: „Noi în prezent suntem oarecum protejaţi de Ucraina. Ucraina ne desparte de Federaţia Rusă. Vedem că preşedintele Poroşenko consideră Rusia un stat inamic, am văzut în aceste zile, când au fost omagiate victimele golodomorului. Deci, aceste convoiuri nu pot ajunge în Republica Moldova fără să traverseze teritoriul Ucrainei. În privinţa presiunilor economice, aceste presiuni şi embargoul a fost introdus anul trecut, la 10 septembrie, împotriva vinurilor moldoveneşti şi am văzut că zilele acestea vicepremierul Rogozin a subliniat că Republica Moldova nu scapă de embargouri decât în urma denunţării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Deci, adevărata ţintă era anume Acordul de Asociere şi visul european al Moldovei?
Igor Boţan: „Exact. Mai mult decât atât, domnul Rogozin nici nu mai ascunde că este vorba despre un embargou pur politic. Chiar astăzi domnul Narîşkin invocă faptul că statele occidentale, introducând sancţiunilor împotriva Rusiei, încalcă dreptul internaţional şi încalcă regulile OMC, uită să spună că Rusia exact aşa a procedat în cazul Republicii Moldova şi nici nu ascunde acest lucru. Este adevărat că domnul Narîşkin subliniază că statele occidentale sunt totuşi state de drept, lăsând să se înţeleagă că Rusia poate să-şi permită să facă abateri de la normele statului de drept. În privinţa NATO, nu exista niciun fel de perspectivă reală pentru ca Republica Moldova şi Ucraina, deopotrivă cu Georgia, să intre în timpul apropiat în NATO. Ne amintim de summitul NATO de la Bucureşti din 2008, de atunci nimeni nu a pus problema aderării la NATO a acestor ţări. Acum Federaţia Rusă face haz de necaz, din punctul meu de vedere, şi încearcă să invoce tot felul de, chipurile, pericole care au păscut Federaţia Rusă prin apropierea Ucrainei de Occident, prin asocierea cu Uniunea Europeană. Nu a existat o astfel de perspectivă pentru Ucraina să adere la NATO, cu atât mai mult nu exista o astfel de perspectivă pentru Republica Moldova. Fiindcă NATO are reguli foarte clare. Este vorba despre controlarea propriului teritoriu şi despre reglementarea relaţiilor legate de hotare cu vecinii. Ucraina nu şi-a reglementat aceste relaţii cu Rusia şi nu le-a avut reglementate, precum Republica Moldova nu are astfel de perspective, atâta timp cât nu-şi controlează o parte din teritoriu şi un stat îşi menţine prezenţa militară pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul acesteia.”
Europa Liberă: În trusa de instrumente de presiune despre care vorbiţi mai există unul care nu a fost testat la Chişinău sau nu ştim dacă a fost testat şi la Chişinău, şi de către cine, vorbim despre Maidan. Maidanul portocaliu de la Kiev se zice că ar fi posibil replicat de către Kremlin cu altă culoare. Probele le furnizează, cele mai recente, Valentin Krîlov, colegul de partid al lui Igor Dodon, care, de fapt, a fost dezlocuit din Partidul Socialiştilor şi care acum se judecă pentru paternitatea asupra partidului. Şi Valentin Krîlov spune foarte clar şi explicit că Igor Dodon ar avea sarcina, eventual, să genereze un asemenea Maidan antieuropean în Chişinău. Vi se pare real acest avertisment?
Igor Boţan: „Eu nu-l văd pe Igor Dodon în calitate de lider al unei rebeliuni. Acest politician foarte tânăr a avut parte de un parcurs extraordinar în vârful piramidei şi a fost întotdeauna promovat. Igor Dodon nu a reuşit de unul singur să-şi facă loc prin talentul său, prin capacităţile sale. Deci, a fost promovat de domnul Voronin, care acum îl consideră trădător. Va avea Igor Dodon curajul să se manifeste în calitate de rebel? Eu pun la îndoială această capacitate, plus că şi forţele de ordine din Republica Moldova sunt în plină alertă şi pur şi simplu nu cred că vor permite desfăşurarea unui Maidan sau anti-Maidan, eventual, condus de domnul Dodon. Domnul Dodon este omul care poate juca, probabil, bine în culise, care poate să se facă promovat de cei care deţin anumite pârghii, dar de unul singur să înceapă un astfel de proiect în care punctul de referinţă ar fi o rebeliune eu pur şi simplu nu-l văd. Poate greşesc, dar...”
Europa Liberă: Dar Krîlov spune că nu este de unul singur şi nu e din capul lui. Şi, dimpotrivă, foarte bine plătit pentru aşa ceva. Credeţi că ar avea o asemenea misiune împreună cu partenerul lui de cheltuit bani ruseşti?
Igor Boţan: „Eu cred că dacă Igor Dodon s-a angajat într-un astfel de proiect, el va fi primul care va bate în retragere când va simţi că situaţia iese de sub control. Este suficient că organele de ocrotire a normelor de drept sunt avizate şi, probabil, ştiu ce au de făcut în astfel de situaţii. Iar în potenţialul rebel al domnului Dodon eu pur şi simplu nu cred.”
Europa Liberă: Aţi spus că toate instrumentele de presiune au fost deja testate. Credeţi că va fi ceva nou, fără ca să dăm idei Kremlinului?
Igor Boţan: „Eu cred că proteste vor exista. Dar cred că aceste proteste se vor desfăşura în limitele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. Pentru ca proteste serioase să aibă loc, este nevoie de suport în masă pentru cei care protestează. Partidul domnului Dodon şi cel al domnului Usatîi deşi, eventual, pot trece pragul electoral, nu au o susţinere masivă, astfel încât să se impună pentru a provoca revolte susţinute masiv de către cetăţeni.”
Europa Liberă: Un 7 aprilie, să o spunem pe şleau. Un 7 aprilie ziceţi că nu este posibil?
Igor Boţan: „Nu cred că acest 7 aprilie mai este posibil. După experienţa care a avut loc, cred că forţele de ordine au învăţat lecţia. Cel puţin ar fi straniu să nu fi învăţat lecţia şi să nu se fi pregătit pentru a pune capăt imediat unei încercări de rebeliune. Noi am văzut în ţări ale Uniunii Europene în care au existat proteste şi în care forţele de ordine şi-au exercitat exact atribuţiile pe care le au potrivit legislaţiei. În privinţa liderilor care trăiesc foarte bine, care s-au lăfăit doar în bine, eu nu-i văd cum ar putea ei să devină rebeli. Rebeli pot deveni cei care nu au de pierdut decât lanţurile robiei sau ale unei situaţii greu de suportat. Domnul Dodon şi domnul Renato Usatîi sunt oameni foarte bogaţi. Eu nu văd cum ar putea ei să devină liderii unei rebeliuni. Doar dacă nu stau în spate şi finanţează nişte provocatori care pur şi simplu nu înţeleg care sunt consecinţele acţiunilor lor.”
Europa Liberă: Cum comenta un coleg de-al nostru, liderii aceştia care spun că o să fie bine, au în vedere că lor o să le fie bine.
Igor Boţan: „Lor cu certitudine le va fi bine, pentru că ei sunt oameni foarte tineri şi care au ştiut doar binele în această viaţă, au fost promovaţi, au devenit milionari, bogaţi, cu case, cu maşini de lux. Deci, pe aceşti oameni este imposibil să ţi-i imaginezi că pot jertfi totul pentru idee. Şi care este ideea lor? Este greu de înţeles care este.”
Europa Liberă: Binele poporului...
Igor Boţan: „Binele poporului prin prisma propriului bine… Da, aceasta se acceptă, dar nu văd cum ar jertfi binele pe care îl au acum şi l-ar schimba pe o rebeliune care nu se ştie ce sfârşit va avea.”
