Partidul comuniştilor ia în considerare o viitoare colaborare cu puterea proeuropeana care urmează să se formeze la Chişinău. Anunţul a fost făcut de PCRM la doua săptămâni de la parlamentarele în care şi-a înjumătăţit rezultatul şi s-a transformat din cel mai mare partid din Republica Moldova în formaţiunea cu al treilea rezultat. Ce vrea de fapt PCRM? Cum ar putea răspunde viitoarele partide ale puterii? Un punct de vedere şi o perspectivă, de la istoricul şi analistul politic Octavian Ţîcu.
Europa Liberă: Domnule Ţîcu, ce se întâmplă cu PCRM şi de ce ar avea acum, brusc, acest partid nevoie de colaborare cu puterea, cum credeţi?
Octavian Ţîcu: „Eu voi începe printr-un aspect constatator important, dar care am văzut că a scăpat multora, atunci când analizează aceste declaraţii ale PCRM-ului. Evident, ceea ce a spus Reşetnicov şi mai înainte Reidman, care a fost mai tranşant un pic în etalarea acestei disponibilităţi de colaborare, reiese din rezultatul alegerilor din 30 noiembrie 2014. Este prima oară din 1998 când Partidul Comuniştilor pierde alegerile. Şi nu numai că pierde în faţa coaliţiei sau în faţa unui partid, dar pierde chiar pe stânga, acolo unde a fost dominant, în faţa Partidului socialiştilor.
Această cădere liberă a fost condiţionată de câţiva factori pe care ar trebui să îi menţionăm, pentru că altfel nu putem explica aceste lucruri. În primul rând, ipostaza de partid de opoziţie a dus la scindări şi plecări numeroase din partid, condiţionate şi extern, adică de anumiţi concurenţi electorali, fie şi de găsirea unor oportunităţi. Noi cunoaştem toate aceste evoluţii, ultima fiind această ruptură a radicalilor din partid, plecarea lui Petrenco, Tkaciuk şi Muntean, ruptură a partidului care a creat o adevărată degringoladă la nivelul percepţiilor.
Doi, este condiţionată de apariţia unor partide alternative pe stânga, cu un mesaj mai bătăios şi susţinute de Federaţia Rusă, care a preferat pe Usatîi şi Dodon, în detrimentul lui Voronin. În plus, variaţiunile geopolitice: est- vest, între 2001-2009, au ştirbit credibilitatea partidului atât în faţa electoratului de stânga, care este unul constant, dar extrem de fluid şi sensibil politic, pentru că această masă de 46 de mandate care sunt pe stânga, ele sunt o constantă din anul 2001, ele nu au plecat nicăieri, pur şi simplu ele preferă altfel de partide politice, în dependenţă de felul cum se arată suportul de la Moscova.”
Europa Liberă: Domnule Ţîcu, iată cu acest anunţ şi cu această decizie, cum vi se pare, PCRM face o ofertă şi aşteaptă răspunsul partidelor care au anunţat că fac coaliţie, sau înţelegerile s-au făcut demult şi tot se face aşa, ca să pară o ofertă lansată acum?
Octavian Ţîcu: „Eu cred că această ofertă porneşte de la premisa aceasta constatatoare, că Partidul Comuniştilor, probabil, nu va mai avea electorat în campania următoare, are nevoie de anumite garanţii şi de o anumită legitimitate. Pentru că această ofertă de colaborare, desigur presupune oferirea unor anumite pârghii, fie instituţionale, fie de influenţă în Parlament cât şi în afara lui, ceea ce ar da partidului posibilitatea de a coopta sau a da anumite garanţii şi oamenilor care îl votează, şi oamenilor care îl susţin.
La noi, este un fapt cunoscut, prezenţa la putere înseamnă instaurarea acolo a unor oameni care ulterior îţi reproduc partidul din punct de vedere politic. Eu cred că este o manifestare de slăbiciune, pentru că ne aducem aminte cu toţii de intransigenţa comuniştilor la nealegerea şefului statului şi subminarea guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană în 2009, 2010, când anume încăpăţânarea asta a cauzat perturbări şi ciocniri pe care Reşetnicov a uitat să le menţioneze, pentru că anume acest context de confruntare şi a adus la această destabilizare, de care Partidul Comuniştilor este responsabilă. În plus, poate fi şi rezultatul unor înţelegeri tactice cu anumiţi actori din guvernarea pro europeană.
Mă refer explicit la PDM, care a mai făcut un asemenea târg cu Partidul Comuniştilor, care prin mimarea acestor înţelegeri cu PCRM-ul doreŞTE să creeze anumite presiuni, fie asupra Pl-ului sau PLDM-ului, pentru a obţine o poziţionare mai bună în contextul negocierilor.”
Europa Liberă: Ce răspuns credeţi că va urma?
Octavian Ţîcu: „Eu cred că nu va urma un răspuns în măsura în care, dacă dorim să dăm continuitate actului de guvernare precedent şi unui curs de integrare europeană adecvat, eu cred că această colaborare sau disponibilitate de colaborare cu PCRM-ul este catastrofală pentru viitoarea coaliţie. În primul rând, pentru că PCRM-ul are de purtat responsabilitate pentru cel puţin două lucruri, asupra cărora nu avem claritate: răspunderea pentru guvernarea criminală din 2001-2009, când a avut loc deturnarea constituţională atât a împuternicirilor preşedintelui, cât şi a felului cum a funcţionat PCRM-ul, prin crearea schemelor de delapidare. Şi doi, PCRM-ul are de purtat responsabilitatea acţiunilor din 7 aprilie 2009, asupra cărora nu avem o claritate. Iar traseul de integrare europeană, cu părere de rău, în ciuda angajamentelor preluate anterior şi de PLDM, şi de guvernarea pro-europeană în totalitate, s-a produs fără o decomunizare reală şi profundă, aşa cum s-a aşteptat întreaga societate.”
Europa Liberă: Din negocierile pentru formarea coaliţiei, ce vă este clar până acum? În afară de faptul că liberal-democraţii îşi vor păstra probabil funcţia de premier şi că s-a intrat într-un fel de dificultăţi, cel puţin aşa scria presa, după ce PL-ul ar fi condiţionat, ar fi cerut anumite garanţii că va deţine o funcţie importantă în stat.
Octavian Ţîcu: „Poate că această dorinţă a PL-ului a şi fost unul din factorii care a împins Partidul Comuniştilor spre a-şi face oferta, pentru că aşa, eu cred că este o modalitate de a presa PL-ul că ar putea fi exclus de la guvernare, în eventualitatea unei intransigenţe.
Eu văd o anumită înţelepciune politică, pornind de la faptul că toate cele trei componente din start şi-au arătat disponibilitatea de a menţine traseul de integrare europeană şi de a se înţelege. Este un plus, pentru că în 2010 am avut o situaţie extrem de complicată care a condus, în mare parte, la un avantaj enorm a PD-ului, prin felul cum s-a poziţionat politic, în ciuda acelor mandate puţine pe care le-a luat. Sigur, dintr-un anumit punct de vedere, atât PLDM-ul cât şi PD-ul doresc consolidarea, conservarea acelui status quo, pe care l-au obţinut în urma alegerilor. PLDM-ul prin menţinerea prizei asupra traficului de bani, să zicem, în Republica Moldova, prin obţinerea acelor ministere şi instituţii care asigură acest circuit financiar, mă refer la Ministerul de Finanţe, la FISC, Vamă şi Cancelaria de Stat, care oferă acest instrument.
Pe de altă parte, PDM-ul pe parcursul acestei guvernări şi-a întărit poziţiile asupra instituţiilor de forţă şi de justiţie, în special Procuratura şi CNA-ul, care este un lucru clar că au influenţare politică, care vine din partea oamenilor care fac parte din acest partid. Prin urmare, aş vedea PD-ul puţin agresiv în dorinţa de a prelua mai multe instituţii, prin prisma faptului că au obţinut mai multe voturi în alegeri.”
Europa Liberă: Mai multe faţă de alte rezultate, dar nu mai multe faţă de alte partide.
Octavian Ţîcu: „Este adevărat, dar în campania electorală precedentă a avut şi mai puţine voturi şi a putut obţine mai mult tocmai prin specularea acestor eventuale înţelegeri în afara coaliţiei. Prin urmare, aici există foarte multe focare şi puncte sensibile. În primul rând, animozitatea între Filat şi Ghimpu, care este deja legendară şi de la care a pornit şi scoaterea PL-ului de la guvernare. Există această rivalitate la nivelul funcţiilor care urmează să fie în interiorul PLDM-ului. Vlad Filat şi-ar dori o anumită funcţie la care aspiră şi Iurie Leancă. Alegerile în PLDM, în general trebuie să recunoaştem că au fost câştigate de echipa Leancă, pentru că, cota de încredere şi de credibilitate a lui Filat este într-o cădere liberă, iar această echipă care a venit în PLDM în ultimul moment, Gherman, Maia Sandu, care fac parte din garnitura lui Leancă, eu cred că vor crea o presiune sporită asupra menţinerii lui Leancă în cursa de a fi prim-ministrul Republicii Moldova. Şi în aceste condiţii, restul funcţiilor importante vor pleca la celelalte două partide, ceea ce creează, evident, un disconfort pentru liderul actual al PLDM-ului.
Europa Liberă: Domnule Ţîcu, care ar fi previziunea dumneavoastră: coaliţie largă, coaliţie proeuropeană de trei partide fără colaborarea cu PCRM, sau o coaliţie proeuropeană şi o oarecare colaborare cu comuniştii?
Octavian Ţîcu: „Va exista o coaliţie pro-europeană din trei partide: PLDM, PD şi PL, iar până la alegerea preşedintelui statului, se vor găsi voturile aşa cum s-au găsit şi înainte de asta. Chiar şi Dodon a votat atunci, ne aducem aminte. Prin urmare, experienţa anterioară ne arată că se vor produce rupturi şi în PSRM şi în Partidul Comuniştilor. Eu sper să nu existe rupturi în cadrul alianţei, pentru că trebuie să dăm această continuitate actului de guvernare şi pro-european, pornind de la experienţele anterioare, din guvernarea precedentă.
