Generalul american Philippe Breedlove, comandantul trupelor NATO din Europa, a declarat astăzi in Polonia că Rusia continua sa ofere ajutor separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Rusia, la rândul ei, continua sa nege ca ar avea un amestec in criza ucraineana si dă vina, pe mai departe, pe autorităţile de la Kiev si pe Occident pentru continuarea violenţelor. In aceste condiţii, miniştrii de externe ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei si Franţei nu au reuşit sa ajungă la nici o înţelegere pentru o întâlnire în această săptămână în Kazahstan a președinților acestor tari.
Întâlnirea de ieri seara de la Berlin a luat sfârşit fără nici un rezultat. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut, pe mai departe, ca actuala criza din Ucraina a fost provocata de politica Kievului, ca Moscova nu are nici un amestec si ca de vina pentru întreaga situaţie este Occidentul.
Germania, la rândul ei a susţinut că fără o întrerupere a acţiunilor militare de pe teren, potrivit înțelegerii de la Minsk din 5 septembrie, nu se poate vorbi despre vreo noua iniţiativa serioasa de pace.
Astăzi, declaraţia comandatului trupelor NATO din Europa, generalul Philippe Breedlove a spus, din nou, fără ocolișuri, că Rusia a continuat in tot acest răstimp – de la semnarea înțelegerii de încetare a focului din septembrie – sa trimită întăriri, sa ii antreneze si să organizeze forţele separatiştilor din estul Ucrainei. Si ciocnirile au continuat si numărul victimelor continua sa crească. Din septembrie si până acum au murit cel puţin 1300 de oameni, iar la de începutul conflictului peste 4700.
Autoritățile ucrainene au spus că cel puțin 10 oameni au murit astăzi după ce un autobuz de cursă a fost lovit de proiectile ale separatiştilor în estul țării. Alte cel puțin 13 persoane au fost rănite în incidentul produs lângă orașul Volnovaha, la sud de Donețk, unde trupele guvernamentale luptă de nouă luni cu rebelii pro-ruși.
Un purtător de cuvânt regional citat de Reuters a spus că autobuzul transporta civili din orașul Mariupol, port la Marea Neagră, și a fost lovit de obuze când trecea printr-un punct de control al forțelor guvernamentale.
Rebelii pro-ruși au respins acuzația Kievului că ar fi de vină pentru decese. Un purtător de cuvânt din așa-numita „Republică Populară Donețk” a spus că insurgenții pro-ruși nici nu au artileria necesară pentru o asemenea lovitură. Agenţia de stat de ştiri Tass îl cita după acest atac pe aşa numitul lider al rebelilor Denis Puşlin cu declaraţia că acţiunea ar fi fost de fapt „o provocare” şi ca în regiune nu ar fi avut loc nici un fel de incident, dar o relatare de la fata locului a televiziunii ucrainene Canal 5 informa ca printre victimele atacului de astăzi s-ar fi aflat si o adolescentă.
Pe de alta parte, la Moscova, generalul rus Valeri Gherasimov, şeful statului major al armatei ruse, a declarat ca vor fi întărite trupele de combat ruseşti desfăşurate in Crimeea, in Kaliningrad si in zona arctică. Declaraţia generalului rus vine după ce Rusia a adoptat o noua doctrină militara, in care, se arata, negru pe alb, că Moscova considera extinderea Alianţei Nord Atlantice ca unul din riscurile externe pentru securitatea ei.
In noiembrie, Rusia a amplasat 14 avioane de lupta in Crimeea, primele dintr-o escadrila de 30 care va fi staționată in peninsula anexata in primăvara trecuta. Întărirea prezentei militare ruseşti arata limpede ca Rusia doreşte sa „controleze” regiunea Marii Negre, a avertizat atunci generalul Breedlove.
Astăzi, in Polonia, el a vorbit despre întărirea capacităţilor de apărare ale Alianţei Nord Atlantice in zona Marii Baltice, unde, potrivit generalului american „s-a schimbat caracterul acţiunilor militare ruseşti si au fost desfăşurate capacităţi ca niciodată înainte.
Alianţa Nord Atlantică şi-a întărit prezenta in Europa de Est, după anexarea Crimeii de către Rusia şi susţine ca are dovezi ca Moscova a orchestrat şi sprijină mişcările secesioniste din estul Ucrainei.
Preşedintele Putin, pe de alta parte, susţine în continuare ca nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni şi că nu-i sprijină pe separatişti, nici cu arme si nici cu trupe. Alianţa Nord Atlantica susţine exact contrariul.
