Republica Moldova nu are încă un buget pe 2015 pentru că nu funcţionează parlamentul care ar trebui să-l voteze. Nu s-a demarat nici reforma Procuraturii, pentru că nu funcţionează parlamentul care ar trebui să voteze noua lege a procuraturii şi strategia de reformare a acestei structuri. În consecinţă, s-ar putea pierde şi o parte importantă din fondurile promise de Uniunea Europeană pentru finanţarea reformei din justiţie.
Autorităţile moldovene s-au angajat să înceapă reforma Procuraturii încă anul trecut, termen fixat în strategia de reformare a justiţiei. În document e stipulat că Parlamentul trebuia să voteze în 2014 legea procuraturii şi strategia de reformare a acestei instituții. Pentru că au amânat adoptarea acestora, autorităţile moldovene au şi fost deja sancţionate. Din asistenţa de 15 milioane de euro promisă pentru 2014, UE a tăiat aproape 2 milioane. Dacă noua lege a procuraturii nu se va regăsi printre priorităţile urgente ale noului parlament, autorităţile moldovene riscă să fie din nou sancţionate, sugera recent şeful delegaţiei UE în Moldova Pirkka Tapiola. Consilierul european la Procuratura generală Virginijus Sabutis spune că pe interior reforma nu întâmpină rezistenţă, însă atâta timp cât proiectul noii legi a procuraturii se prăfuieşte în Parlament lucrurile nu au cum să se mişte:
„Actuala lege a procuraturii nu oferă Procurorului general nici măcar posibilitatea unor schimbări structurale în interiorul instituţiei, pentru că această competenţă îi revine parlamentului. Proiectul noii legi prevede că Procurorul general împreună cu consiliul general al procurorilor poate face asemenea schimbări structurale. Dar aşa cum proiectul nu este adoptat Procurorul are mâinile legate. Faptul că adoptarea aceste legi întârzie este factorul principal care frânează reforma pe interior a procuraturii. Sper că noul parlament, după ce îşi va alege conducerea, va adopta în primul rând legea procuraturii. Proiectul a şi fot deja trimis Comisiei de la Veneţia pentru expertiză. Cam în martie ar urma să vină concluziile Comisiei de la Veneţia. Sperăm că acesta va da un impuls Parlamentului.”
Deocamdată, nu se ştie cu cât ar putea fi micşorat şi de această dată suportul financiar promis de UE pentru reformarea justiţiei şi dacă va fi micşorat. Cert este că există o relaţie directă între fiecare euro acordat de UE şi paşii pe care autorităţile moldovene s-au angajat să îi realizeze şi care sunt stabiliţi calendaristic în strategia de reformare a justiţiei, spune directorul proiectului european privind suportul reformei justiţiei Erik Svanidze.
„În acordul dintre UE şi Republica Moldova este stipulat că fiecare tranşă anuală din suportul total promis de UE pentru sprijinirea reformei justiţiei este condiţionată de realizarea fiecărui segment al reformei. Şi dacă autorităţile moldovene nu îndeplinesc una din condiţiile prevăzute pentru fiecare an, atunci se reduce tranşa prevăzută iniţial. De această dată reforma procuraturii este elementul principal care ar putea duce la reducerea tranşei. Şi nu vorbim doar despre un aspect tehnic al acestei reforme, ci şi despre impactul acestei reforme asupra reformării sectorului justiţiei în ansamblu.”
În total, UE a promis 60 de milioane de euro pentru sprijinirea reformei justiţiei moldoveneşti, bani care sunt oferiţi în tranșe anuale care constituie 15 milioane. Erik Svanidze spune că experţii europeni încep acum să analizeze şi cât de eficient au fost cheltuiţi banii europeni. Expertul spune că nu vor sta să numere fiecare euro investit neonest, ci efectele reale ale reformei în justiţie. Erik Svanidze spune că reducerea asistenţei financiare în cazul lipsei progreselor nu e neapărat o sancţiune, ci mai curând un stimulent pentru autorităţile moldovene să accelereze reforma. Un instrument mai eficient pe care îl are la îndemână UE este cel politic, spune expertul, or lipsa de progrese în implementarea reformei în justiţie tărăgănează şi procesul de asociere a Moldovei la UE.
