O rezoluție referitoare la „Votul din diasporă” a fost înaintată de liberalii români spre dezbatere Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
De la apariția Uniunii Europene mass media a neglijat încet-încet Consiliul Europei, și la fel a făcut-o și publicul larg. Însă puțini jurnaliști știu că majoritatea legislației din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei (care include, pe lângă statele membre UE, fostele republici sovietice, Balcanii de Vest precum și țări occidentale ne-membre UE ca Elveția, Norvegia sau Islanda) a fost modificată prin aprobarea ori ratificarea convențiilor, cartelor sau rezoluțiilor Consiliul Europei și organismelor sale.
Deloc surprinzătoare, așadar, pentru cunoscători ideea liberalilor români de a iniția la Strasbourg, la Consiliul Europei, procesul de modificare a legislației privind votul în diaspora, și nu la București. O rezoluție APCE, așa cum își dorește PNL, va fi mai lesne îmbrățișată nu doar în România, ci și în alte țări membre ale Consiliului Europei care fie au comunități românești puternice, fie doresc să valorizeze votul propriilor diaspore. Se dorește elaborarea unui ghid de bun practici pentru toate cele 47 de state membre, care ar putea fi disponibil până la alegerile locale ce vor avea loc în România în anul 2016.
Europa Liberă: Dle Stroe, PNL a depus la APCE o propunere de rezoluție referitoare la facilitarea dreptului de vot în diaspora. Prima mea întrebare ar fi dacă aveți susținere din partea colegilor din celelalte țări.
Ionuț Stroe: „Am reușit să convingem peste 25 de colegi din cel puțin cinci delegații naționale să semneze moțiunea, iar documentul a fost depus deja săptămâna trecută.”
Europa Liberă: Această inițiativă se referă la statele care au comunități solide în afara granițelor. Așa este ?
Ionuț Stroe: „Nu numai. Este evident că în primul rând acestor state la care faceți referire o astfel de rezoluție și eventualele recomandări ale Consiliului Europei care ar parveni ca urmare a rezoluției, le este folositoare în primul rand acestora, în a ajusta și a pune la punct legislația cu privire la organizarea votului în străinătate. Dar, o astfel de inițiativă le este de folos și celor care nu organizează acum vot în străinătate. Lucrurile evoluează, de ce nu ar adopta și aceștia sistemul de organizare al votului în afara țării? Există un fenomen al mobilității crescânde în întreaga Europă și nu numai. Migrația a atins cote fără precedent. De aceea credem că este nevoie de un astfel de proiect.”
Europa Liberă: Și care este scopul final? Care va fi finalitatea aceste inițiative a Dvs.?
Ionuț Stroe: „Scopul final este elaborarea unui raport amănunțit pe marginea situației din anumite state membre. Exemplu, României poate fi de folos Consiliului Europei. Apoi, adoptarea unei rezoluții, care le va fi necesară statelor membre pentru a-și îmbunătăți legislația națională sau pentru a defini principiile, reperele după care ar trebui să se ghideze în elaborarea legislației și organizarea alegerilor pentru diaspora. Un manual de bune practici, i-aș spune.”
Europa Liberă : Deci, în cele din urmă, acest document ar trebui să modifice în statele care îl imbrățișează legislația în materie.
Ionuț Stroe: „Da, așa credem. Exemplul românesc din toamna anului 2014 este edificator în acest sens.”
Europa Liberă: De ce a simțit nevoia PNL să lanseze un proces legislativ la nivel european, în loc să se limiteze la a modifica legislația la nivel național?
Ionuț Stroe: „Pentru că este un angajament pe care ni l-am luat față de cei care au investit încredere în PNL și candidatura lui Klaus Iohannis, un angajament ferm. Ne extindem la nivelul țărilor membre ale Consiliului Europei deoarece considerăm că inclusiv o cooperare interguvernamentală între statele membre ale COE poate facilita și poate îmbunătăți exercitarea acestui drept. Iată, anul trecut, la prezidențiale, am avut oferte de sprijin din partea Germaniei și a altor țări membre UE. Credem că țările membre se vor putea sprijini reciproc pentru a organiza votul din diaspora, iar această inițiativă într-acolo va duce.”
Europa Liberă: Acum, că APCE v-a acceptat propunerea de rezoluție, care ar fi orizontul de timp în care un astfel de document s-ar putea transforma în legislație în statele membre?
Ionuț Stroe: „Depinde foarte mult de timpul pe care îl alocă Comisia căreia îi va fi repartizat acest raport. Biroul APCE va trimite, credem noi, această propunere de rezoluție pentru elaborarea raportului Comisiei Politice sau celei de Migrație. Tot procesul legislativ și administrativ se poate întinde între cateva luni până la un an . Sperăm să avem o rezoluție până la alegerile locale din România, din 2016.”
