Linkuri accesibilitate

Angela Merkel: Germania nu va furniza arme Ucrainei


Angela Merkel şi Viktor Orban, la Budapesta, 2 februarie 2015
Angela Merkel şi Viktor Orban, la Budapesta, 2 februarie 2015

Cancelarul german a declarat la Budapesta că acum lucrul cel mai important este relansarea armistițiului în estul Ucrainei.

Aflată în vizită la Budapesta, cancelarul german Angela Merkel a spus că țara sa nu va furniza arme Ucrainei. „Sunt convinsă că acest conflict nu se poate rezolva prin mijloace militare”, a spus Merkel la o conferință de presă în compania premierului ungur Viktor Orban.

Merkel a adăugat că acum lucrul cel mai important este relansarea armistițiului în estul Ucrainei și a cerut Rusiei să-și folosească influența asupra separatiștilor pentru a asigura încetarea focului.

Între timp, la Washington s-a anunțat că președintele Statelor Unite, Barack Obama, o va primi pe Angela Merkel în vizită la Casa Albă la 9 februarie, iar în fruntea agendei discuțiilor se va afla situația din estul Ucrainei.

Consilierii de la Casa Albă au spus astăzi că Obama și Merkel au discutat problema telefonic, săptămâna trecută, și au căzut de acord că Rusia trebuie să dea socoteală pentru sprijinul acordat separatiștilor și pentru nerespectarea propriilor sale angajamente privind rezolvarea conflictului.

Iar o sursă din administrația de la Washington citată de AP a spus sub condiția anonimatului că președintele Barack Obama „ia în considerare” furnizarea de așa-numită „asistență letală” pentru Ucraina, dar nu a ajuns încă la vreo concluzie. Potrivit sursei citate, Obama știe că oricât de mult ar ajuta Statele Unite la înarmarea Ucrainei, ea tot nu va ajunge pe picior de egalitate cu Rusia din punct de vedere militar. În prezent Statele Unite furnizează Ucrainei doar ajutor „non-letal”, de exemplu măști de gaze sau instalații radar defensive.

Ceva mai devreme, tot luni, liderul separatiștilor pro-ruși, Aleksander Zaharcenko, a spus că el și colegii lui vor ca în curând să înceapă mobilizarea și speră să aducă sub arme nu mai puțin de 100.000 de oameni care să participe la primăvară la o serie de „contra-ofensive”.

Această ambiție a fost formulată după ce la sfârșitul săptămânii a eșuat un nou efort diplomatic consacrat conflictului din estul Ucrainei, odată cu încheierea fără progrese la Minsk a convorbirilor cu participarea OSCE.

Vorbind astăzi la Donețk, Zaharcenko a sugerat că discuțiile nu duc nicăieri, că autoritățile ucrainene nu le prea iau în serios și că negocierile nu fac decât „să-i obosească” pe toți participanții la ele, fără să aducă nici un rezultat.

Remarcile separatiste privind iminenta mobilizare vin după ce și autoritățile de la Kiev au vorbit despre un „al cincilea val” de recrutări, care ar urma să vizeze 50.000 de persoane.

Într-o teleconferință avută duminică seară, președintele Franței Francois Hollande, cancelarul Germaniei Angela Merkel și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko au făcut apel la separatiști să nu mai blocheze discuțiile, cerând Rusei să-i convingă pe rebeli să fie mai „cooperanți”.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a discutat situația din Ucraina la Beijing cu omologii săi din China și India, reluând apoi poziția bine-cunoscută a Moscovei.

„Singura cale de soluționare a crizei ucrainene”, a spus Lavrov, este „dialogul direct”. El a insistat că Moscova ar fi direct interesată în stabilizarea regiunilor ucrainene, inclusiv pentru că Ucraina este o țară vecină pe care Rusia – a spus Lavrov – o ajută economic.

Între timp s-a relatat că rebelii au continuat să atace astăzi cu tiruri de artilerie pozițiile armatei ucrainene în estul țării, mai ales în zona nodului feroviar Debalțeve, la nord-est de Donețk.

Ca de obicei, cele două tabere dau evaluări opuse ale raportului de forțe.

Purtătorul de cuvânt militar de la Kiev, Andri Lisenko, a spus că armata controlează localitatea Debalțeve, în vreme ce separatiștii spun că au „înfrânt” deja forțele guvernamentale.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG