Intensificarea luptelor în estul Ucrainei din ultimele săptămâni a provocat o intensificare a eforturilor diplomatice: lăsând la o partea toate discuţiile telefonice între liderii occidentali şi cei de la Kiev şi Moscova, s-au înmulţit turneele diplomatice.
Secretarul de Stat american John Kerry a fost joi la Kiev, iar astăzi este la München în Germania pentru Conferinţa internaţională de securitate, la care va fi prezent şi vicepreşedintele american Joe Biden, care vine de la Bruxelles. Cancelara germană Angela Merkel şi preşedintele Franţei, François Hollande, au fost şi ei joi la Kiev, vineri după amiază se află la Moscova, în ambele capitale discutînd o nouă iniţiativă de pace. Merkel se va întâlni după aceea la München cu vicepreşedintele american Biden, după care luni este aşteptată la Washington de preşedintele Barack Obama.
Pe lângă noul plan de pace şi şansele sale de reuşită (calificate drept modeste de analişti) dialogul transatlantic are încă o temă centrală, cu impact imprevizibil: să fie sau nu înarmată Ucraina de către Occident, aşa cum cere insistent guvernul de la Kiev şi mai ales, aşa cum Rusia înarmează miliţiile separatiste din estul Ucraina, fapt pe Moscova care îl neagă cu încăpăţânare.
„Ucraina se luptă să „supravieţuiască”, iar Rusia continuă să trimită militari si arme în estul Ucrainei”, declara vineri la Bruxelles vicepreşedintele american Joe Biden, la o conferinţă de presă cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
„Pe lângă forţa militară brută, avertiza Biden cu aceeaşi ocazie, Rusia mai foloseşte două categorii de „arme noi” în politica externă: corupţia şi oligarhii, respectiv energia.”
Iar fostul preşedinte polonez, Donald Tusk, astăzi lider al Uniunii Europene reamintea un principiu de bază al politicii occidentale,şi anume că nimeni nu este dispus să facă un compromis, când vine vorba de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
La Berlin însă, cancelara Angela Merkel explica poate cel mai bine care este miza acestei „furtuni” diplomatice: ordinea şi pacea europeană, aşa cum le ştim de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial şi mai ales de la căderea Zidului dela Berlin.
„…trebuie să apărăm pacea europeană. În joc este dreptul la autodeterminare a unui popor, un principiu de bază al ordinii europene, aşa că facem tot ce putem acum să ajungem la un singur rezultat: să punem capăt vărsării de sânge” - declara vineri la Berlin, cancelara germană Angela Merkel.
Europenii sunt presaţi de timp: pe de o parte, creşte numărul victimelor în estul Ucrainei şi pericolul ca acest conflict să depăşească graniţele naţionale; pe de altă parte, joi la Kiev, Secretarul de Stat american John Kerry declara că în scurt timp preşedintele Barack Obama va decide dacă să acorde sprijin militar Ucrainei. Iar o serie de congresmeni republicani, conduşi de senatorul John McCain, au anunţat că vor înainta un proiect de rezoluţie în Congres, cerând înarmarea Ucrainei, dacă preşedintele Obama refuză să facă acest lucru.
