Leul este în picaj, deprecierea monedei naţionale pare galopantă, iar explicaţiile oferite cetăţenilor de către autorităţi par să se reducă la împăcarea cu gândul că nu mai este nimic de făcut. De fapt, însă, cine are de pierdut şi, eventual, de câştigat din acest dezastru al cursului valutar.
Explicaţii de expert într-o convorbire cu Stanislav Madan, şeful departamentului studii de piaţă şi cercetări de la grupul de companii Business Intelligent Services.
Europa Liberă: Din capul locului, dle Madan, cât de gravă apreciaţi Dvs. că este situaţia în privinţa deprecierii leului? Pe o reţea de socializare, aţi remarcat – nu fără umor negru am impresia – că vă cam îngrozesc propriile Dvs. prognoze. Ce-ar trebui să se înţelegem din aceste spaime?
Stanislav Madan: „Situația este cu adevărat foarte gravă. Și este gravă în primul rând din perspectiva faptului când ne gândim că regulatorul care ar putea schimba cumva lucrurile în bine - Banca Națională a Moldovei - a făcut deja cam tot ce se putea. Deci, cam toate măsurile ce puteau fi luate pentru a stopa acest proces vertiginos de depreciere a monedei naționale practic au fost luate, rezervele valutare deja au ajuns la un minim, adică doar 3,3 luni de import.
Prin urmare, la intervenții valutare masive din partea regulatorului nu ne mai putem aștepta, iar înăsprirea politicii monetare de către Banca Națională prin creșterea succesivă a ratei de refinanțare a fost deja efectuată. Practic BNM și-a utilizat toate pârghiile. ”
Europa Liberă: Dar înseamnă asta că BNM și-a făcut bine treaba?
Stanislav Madan: „Nu, nu înseamnă. Pentru că BNM în toată această situație a dat dovadă în primul rând de o lipsă de înțelepciune și previziune macroeconomică. Pentru că, dacă e să analizăm istoric, leul cade continuu încă din anul 2013. Or, acest proces de cădere continuă a început anume din cauza Băncii Naționale care în vara anului 2013 a făcut intervenții pe piață, în sensul că a scos de pe piață mai multă valută şi a adus cererea și oferta de valută la un nou echilibru. Probabil regulatorul nu se aștepta că în anul 2014 va începe războiul din Ucraina și vom avea un context regional atât de favorabil și, plus la aceasta, a avut loc și o creștere spectaculoasă a dolarului pe piețele externe care a influențat și evoluția monedei noastre naționale.”
Europa Liberă: Ca să concluzionăm, sugerați că BNM a acționat întârziat, ca să spun așa, sau chiar a intervenit cu rea intenţie în piață?
Stanislav Madan: „A acționat aș spune, inoportun, și nu a avut un spirit bun de anticipație a ceea ce ar putea să se întâmple.”
Europa Liberă: Fostul ministru de Finanţe, dl Negruţă, a scris, de exemplu, că – dacă am înţeles bine - chiar BNM ar fi încurajat, ar fi alimentat presiunile asupra leului prin, inclusiv prin oferirea unor miliarde de lei celor trei bănci aflate în administrare specială sau în mare suferință, ca să spunem așa. Ar fi o versiune de bună explicație în acest sens?
Stanislav Madan: „În acest moment, Banca Națională încearcă să își ia cumva răspunderea de-asupra ei, invocând factorii fundamentali și anume scădere remiterilor de peste hotare și scăderea exporturilor, precum și cererea mare de valută. Or, anume declarația dlui Negruță, afirmațiile dumnealui pot fi puse anume la acest capitol - a cererii mari de valută.
Eu am făcut o corelație simplă între evoluția cererii de valută pe piață și evoluția importurilor, pentru că această cerere este alimentată în primul rând de importuri. Şi noi de fapt nu vedem o creștere spectaculoasă a importurilor după cum crește cererea. Prin urmare, putem vorbi cu siguranță și de persistența factorului speculativ pe piață și despre faptul că BNM alimentează, prin intermediul operațiunilor sale, asigurând cu lichidități băncile comerciale, practic ea singură posibil stimulează ca băncile să participe și ele în acest proces speculativ pentru a-și rotunji veniturile valutare.”
Europa Liberă: Haideți să explicăm un pic, ce înseamnă factor speculativ, ce se întâmplă de fapt?
Stanislav Madan: „Înseamnă că valuta este pur și simplu retrasă și nu mai este utilizată. Și se așteaptă că în continuare prețul acesteia va crește, pentru ca ulterior ea să fie utilizată atunci când este un nivel de echilibru mult mai înalt. Şi anume din această diferență se și câștigă de fapt.”
Europa Liberă: Cine face aceste lucruri? Cine retrage valută și nu o plasează pe piață, ca să o plaseze ulterior?
Stanislav Madan: „Nu avem statistica pe fiecare bancă ca să putem spune cine anume, însă este evident că se întâmplă ceva straniu. Iar acest factor speculativ, pe lângă faptul că BNM este cumva deja depășită de situație, este legat și de situația politică din țară, pentru că acest factor prevalează atunci când în țară persistă haosul și incertitudinea. Or, senzația mea și cu mine probabil sunt cu acelaşi sentiment foarte mulți oameni, în ultimii patru ani avem o țară practic neguvernată în care nu avem factori de decizie credibili care să poată interveni.
Haideți să facem un simplu exercițiu de imaginație: dacă în luna decembrie aveam deja o coaliție majoritară formată și un Guvern funcțional, acesta deja ar fi putut avansa negocierile privind realizarea unui nou program cu Fond Monetar Internațional. Aceasta ar fi putut însemna aflux de valută în țară, adică intrări de valută în țară care ar fi putut cumva echilibra situația.
Şi aici aș mai vrea să punctez un ultim aspect: cum am făcut și într-o analiză pe blogul meu personal, când am realizat cât au câștigat băncile de fapt din deprecierea leului în anul 2014, am arătat că acești factori au acționat cel mai mult în ultimele două luni ale anului. În aceste ultime două luni s-au întâmplat lucruri foarte stranii. Şi iarăși, deși nu avem toate datele pe hârtie, urmează să ni le spună administratorul special de la Banca de Economii, în această perioadă prin intermediul Băncii de Economii au avut loc retrageri masive de valută de pe piața noastră și acesta, de fapt, este unul din factorii cei mai importanți care pot fi menționați ca să răspundem la întrebarea de ce are loc acum o prăbușire a leului. Pentru că piața valutară din Republica Moldova este relativ mică. Or, în cazul acestui export de valută, sub diferite forme, se vorbește de sume de ordinul sutelor de milioane. Este normal că piața a resimțit acest factor foarte dureros.”
Europa Liberă: Ca să fie din nou clar, când spuneți asta, ce aveți în vedere? Că această bancă a primit acces la lei, prin acest credit oferit de Banca Națională, a cumpărat valută și ce a făcut cu ea?
Stanislav Madan: „Sub diferite forme a dus-o în Federația Rusă. Fiindcă dacă punem lucrurile cap la cap, anume în luna noiembrie a început acea criză valutară severă în Rusia și sigur că rușii au încercat să atragă, să absoarbă toată valuta disponibilă și din țările vecine. Or, să nu uităm că din luna aprilie a anului 2014, la Banca de Economii figurau oficial, ca unul din acționarii importanți, o bancă rusească și nu orice bancă, ci o bancă de stat.”
Europa Liberă: E o senzație din cele spuse de Dvs. că în culise se întâmplă ceva absolut straniu în fața populației. De altminteri, cât de adâncă poate ajunge sărăcirea populaţiei plătită – atât cât este plătită – în lei? Sau altfel spus, până unde pot ajunge cele mai pesimiste scenarii? Şi cu ce efecte sociale?
Stanislav Madan: „În opinia mea, recesiunea pentru acest an este inevitabilă. Fiindcă pentru a acoperi cumva acest deficit acut de valută de pe piață, pentru a duce piața la un nou echilibru, Banca Națională a înăsprit politica monetară. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că accesul la finanțări în moneda națională în lei va fi mult mai dificil, pentru că ratele la credite vor crește. Să nu uităm că cei care au deja credite, au contracte în care rata dobânzii este flotantă, adică se modifică și cu siguranță băncile vor modifica aceste rate și cei care au deja credite vor trebui să plătească rate mult mai mari.
Dar cel mai grav, în opinia mea, este că deja creșterea tarifelor reglementate este inevitabilă, iar acest lucru va provoca o reacție în lanț în momentul în care va cauza creșterea prețurilor și la alte produse care au în cost energia electrică, gaze naturale ș.a.m.d.
În plus, dacă analizăm structura consumului Republicii Moldova, peste jumătate din consum este asigurat din importuri. Această depreciere a monedei naționale va cauza evident o scumpire, deja cauzează o scumpire a importurilor care se va reflecta prin creșterea prețurilor către consumatorii finali. Şi aici nu vorbim doar de produse de lux, ci vorbim de produse de strictă necesitate de care are nevoie fiecare cetățean în parte.”
Europa Liberă: Ce ar avea de făcut autorităţile, chiar dacă spuneți că s-a cam făcut tot, s-au epuizat măsurile cu care poate interveni de exemplu Banca Națională, totuși ce ar avea de făcut autorităţile - cu condiţia că ar dori – pentru a diminua efectele acestui dezastru?
Stanislav Madan: „Pentru a diminua aceste efecte este nevoie în primul rând, cum am spus de la bun început, de un Guvern funcțional. Este nevoie de un factor de decizie, pentru că de multe ori aceste evoluții nefaste ale monedei naționale, și este ceva ce o demonstrează exemplele altor state, se bazează pe așteptări. Or, așteptările pesimiste fac ca rezultatul să fie cu adevărat pesimist. Și este nevoie ca în piață să persiste din nou încrederea.
Crearea unui Guvern funcțional, luarea unor decizii prompte și operative ar putea cumva redresa situația. În plus, efectele măsurilor de înăsprirea a politicii monetare luate de Banca Națională ar trebui să se resimtă cumva în două-trei luni și atunci ar trebui să aibă loc o stabilizare a situației. Însă, în perioada următoare, în opinia mea scăderea monedei naționale în continuare este realmente inevitabilă.”
