Preşedintele Ucrainei, Petro Proroşenko a anunţat ca forţele guvernamentale s-au retras in mod organizat de la Debalţeve, locul unor confruntări acerbe in ultimele zile între rebelii pro-rusi si armata ucraineana. Potrivit preşedintelui de la Kiev 80% din trupele sale s-au retras. Comandantul trupelor paramilitare care sprijină guvernul de la Kiev, insa, Mykola Kolesnic, a spus ca totuşi nu toate forţele pro-guvernamentale se retrag, iar parlamentarul Semen Semencenko, lider al unui alt batalion pro-guvernamental a scris pe pagina sa de Facebook ca separatiştii pro-rusi blochează retragerea militarilor ucraineni, nepermițând trupelor sa se retragă.
Adio, Debalţeve
Pervîi Canal, televiziunea rusa de ştiri, a difuzat imagini cu steagul separatiştilor arborat deasupra unor clădiri din Debalţeve.
Separatistii pro-rusi susţin că îşi retrag si ei artileria şi luptătorii de pe linia frontului. Autorităţile de la Kiev au recunoscut că au fost luaţi prizonieri dintre militarii ucraineni, dar nu au dat mai multe detalii, in timp ce televiziunile ruseşti au difuzat imagini cu zeci de militari ucraineni escortați de rebelii pro-rusi.
Aceste evoluţii de pe teren din ultimele ore îngrijorează profund comunitatea internaţională.
Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, a făcut un nou apel pentru respectarea înţelegerilor de la Minsk şi a asigurat Kievul de sprijinul politic si oarecum militar al NATO:
„NATO va continua sa acorde un sprijin puternic Ucrainei, pentru independenţa si integritatea sa teritoriala. Vom oferi sprijin practic Ucrainei, prin modernizarea şi reformarea forţelor sale de apărare si ale armatei şi, desigur, ne vom adapta apărarea noastră luând in considerare că securitatea Europei este in schimbare din cauza acţiunilor agresive ale Rusiei.”
Secretarul general al NATO a dat din nou asigurări astăzi la Riga că alianţa îşi va apăra membrii de orice ameninţare prezenta sau viitoare, un mesaj ce caută să dea asigurări tarilor baltice, toate membre ale NATO si Uniunii Europene in faţa pericolului reprezentat de actuala politica a Moscovei in regiune din vecinătatea ei.
La Moscova, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a vorbit despre nevoia încetării acţiunilor militare:
„Împărtăşim îngrijorările in legătură cu evenimentele de la Debalţeve, dar noi suntem convinşi că pentru a calma situaţia este nevoie să nu se mai folosească forţa armată pentru a modifica situaţia stabilită in noaptea de 15 februarie, când a intrat in vigoare acordul de încetare a focului.”
La Berlin, cancelara Germaniei, Angela Merkel, a condamnat „cu tărie acţiunile separatiştilor de la Debalţeve”, considerându-le o „violare majoră” a înţelegerii de încetare a focului. Un mesaj similar a venit si de la Casa Alba, după convorbirea telefonica de noaptea trecuta dintre preşedintele Poroşenko si vicepreședintele american Joe Biden.
Tot la Riga, unde are loc o reuniune neoficiala a miniştrilor apărării din ţările Uniunii Europene, coordonatoarea politicii externe a Uniunii, Federica Mogherini, a spus ca la reuniunea de astăzi nu se va discuta despre eventuale noi sancţiuni împotriva Moscovei, determinate de ultimele evenimente de pe teren, dar a condamnat si ea acţiunile separatiştilor pro-ruşi de la Debalţeve.
„Lăsați-mă să spun că evoluţiile de noaptea trecuta de la Debalţeve, din Ucraina, reprezintă o violare clară a acordului de încetare a focului, a înţelegerilor semnate la Minsk la 12 februarie. Lăsați-mă să subliniez că nu numai Uniunea Europeana, dar întreaga comunitate internaţională, prin rezoluţia adoptata de Consiliul de Securitate ONU, susţine punerea in practică a tuturor acordurilor de la Minsk de săptămâna trecuta. Este important, in primul rând, ca toţi separatiştii si Rusia să le respecte si sa pună capăt ostilităților si sa îşi retragă armamentele.”
Rebelii din asa numita republica populara Doneţk au anunţat că au deschis dosare penale împotriva liderilor de la Kiev, adică a preşedintelui Poroşenko, premierului Arseni Iaţeniuk si a şefului Consiliului Naţional de Apărare si Securitate, Oleksandr Turcinov, acuzându-i că au „planificat si ordonat o agresiune si un război” in estul Ucrainei.
Canada a adoptat noi sancţiuni împotriva regimului de la Moscova si a separatiştilor pro-ruşi. Printre companiile supuse noilor sancţiuni canadiene se afla si gigantul petrolier de stat Rosneft. Moscova a replicat că „va răspunde corespunzător acestor sancţiuni”.
Violenţele din estul Ucrainei s-au soldat până acum cu moartea a peste 5 300 de oameni si refugierea a unui milion şi jumătate.
