Intitulată, pe scurt, SPACE (Cuncil of Europe Annual Penal Statistic), un studiu de cercetare realizat la Universitatea din Lausanne (Elveția) de către Marcelo F. Aebi și Natalia Delgrante (expert născut în R. Moldova), analizează situația din închisorile țărilor Consiliului Europei din anul 2013, oferind informații detaliate și comparative, de la numărul deținuților și evoluția acestuia la comportamentul infracțional sau carceral.
În anul 2013 se aflau în închisorile europene peste un milion șase
Moldova și România, se află peste media europeană cu 187, respectiv 165 de deținuți la suta de mii de locuitori...
sute de mii de deținuți cu o medie 140 de deținuți la suta de mii de locuitori. Cei mai puțini deținuți se înregistrau în San Marino (6,4 la suta de mii de locuitori) și cei mai mulți, 475, în Federația Rusă. Moldova și vecina sa, România, se află și ele peste media europeană cu 187, respectiv 165 de deținuți la suta de mii de locuitori.
Un sfert dintre deținuți nu au o sentință finală. 50% dintre deținuții din Turcia se află în această situație, la polul opus situându-se Polonia, cu 9%.
După cum evidențiau și rapoartele precedente supraaglomerarea închisorilor rămâne o problemă peste tot în Europa. Se explica acest lucru prin crestera infractiunilor, a fost întrebarea mea pentru experta Natalia Delgrante.
„Este vorba de 21 de țări din cele 50 studiate, în care închisorile sunt suprapopulate. Problema este cunoscută de câțiva ani și din pacate nu se ameliorează. Lucru pe care îl menționăm în raport.”
În Europa anului 2013 profilul puscariasului mediu era: barbat, 34 de ani, iar acesta petrecea în închisoare nu mai puțin de un an și nu mai mult de trei. Orice pedeapsă mai mică de un an nu este eficientă, atrage atenția Natalia Delgrante. „Peste 20% din deținuți petrec intre unu și trei ani în închisoare. Dar trebuie să precizăm că în Europa este o politică potrivit căreia deținuții nu vor sta, de fapt, toată condamnarea în închisoare. Tendința actuală este ca deținuții să părăsească mai rapid închisoarea. Ar trebui văzut cum se poate merge pe o politică de pregătire a reintegrării sociale a deținuților. Calculul din SPACE arată că este vorba de o durată de până la nouă luni de detenție. Dar trebuie spus că o pedeapsă mai mică de un an nu este eficientă.”
Faptul că migranții reprezintă o provocare pentru sistemele judiciare din Occident este evidențiat și în acest raport. Mai toate statele vestice au populație carcerală de altă naționalitate peste medie, recordul fiind deținut de Elveția în ale cărei închisori migranții reprezintă 74% din totalul deținuților. La polul opus regăsim România cu 1%, în condițiile în care media europeană este de 24%.
Care este explicația, am întrebat-o pe Natalia Delgrante. „Problema străinilor în închisori este mai mult o problemă occidentală. Este o politică de integrare a străinilor care este mai rapidă, probabil, în Europa de Est. În Republica Moldova este o reducere a populației carcerare si o ameliorare a distribuției persoanelor în detenție. A dispărut sentințele de durata foarte scurta - mai puțin de un an, care nu sunt eficiente. R. Moldova rămâne printre țările cu o populație carcerală destul de înaltă. Trebuie să se găsească soluții alternative pentru alte feluri de sentințe. După omucideri și acte de violență, furtul este una dintre categoriile dominante. Ar putea sa fie redusă partea acesta de deținuți prin diferinte programe, decât să rămână perioade îndelungate în detenție.”
Un milion și jumătate de deținuți costă bugetele naționale sume consistente. Însă, desigur, și aici este în funcție de puterea economică a fiecărei țări și de angajamentul față de drepturile deținuților. Analiza ultimilor opt ani arată că sumele cheltuite pentru deținuți au rămas relativ stabile: in jur de 97 Euro/deținut și pe zi, aceasta ar fi o valoare medie.
Există și aici, desigur valori maxime și minime: în San Marino 685 de euro/zi in San Marino si doar doi euro in Federatia Rusa. Pentru un deținut, autoritățile din Moldova cheltuiesc 9.45 euro/zi iar cele din România peste 17 euro/zi.
