Peste 120 de ONG-uri au adresat un apel Parlamentului în care cer continuarea procesului de selectare a candidaţilor la funcţia de avocat al poporului şi avocat al poporului pentru drepturile copilului. Legislativul ar urma să examineze astăzi proiectul de hotărâre prin care s-ar numi cei doi ombudsmani. De ce este important ca cei doi avocaţi ai poporului să intre în exerciţiul funcţiunii? Şi cum sunt respectate drepturile omului în Republica Moldova? O convorbire în această dimineaţă cu avocatul și consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova Ion Guzun.
Europa Liberă: Aşadar, peste 120 de organizaţii non – guvernamentale au cerut urgentarea procesului de numire a celor doi avocaţi ai poporului. În mod regulamentar pentru cele două poziţii sunt câte doi candidaţi. Se pare că această chestiune denumire de votare va fi examinată în plenul Parlamentului conform agendei care a fost publicată, un număr atât de mare de ONG-uri reunite sub un apel către Legislativ sugerează că lucrurile au nevoie, inclusiv de o urgentare. Despre ce a fost vorba până acum: tărăgănare, interese divergente, o situaţie în continuă deteriorare sub aspectul drepturilor omului. Ce s-a întâmplat de vreme ce atâta lume a reacționat acum cu acest apel??
Ion Guzun: „Încă din anul 2009, chiar și mai devreme, avem recomandări din partea instituțiilor internaționale referitor la consolidarea instituției Avocatul Poporului, sau Ombudsmanului cum se mai spune. Între timp, s-au adoptat mai multe legi, tratate la care Republica Moldova a aderat, iar instituția respectivă nu a fost reformată. În anul 2011 printr-un ordin al Ministerului Justiției s-a format totuși un grup de lucru, s-au făcut amendamente și ulterior s-a decis ca să fie adoptată o nouă lege care să corespundă recomandărilor internaționale. Aparent procesul a început foarte bine, însă în lectura a doua la acel moment, în decembrie 2013, Parlamentul a adoptat o nouă lege care din start a conținut mai multe deficiențe și, dacă vă aduceți aminte, chiar și la Radio Europa Liberă discutam la acel timp că mai multe instituții internaționale au solicitat președintelui Republicii Moldova să nu promulge legea. Ca să vă dau niște exemple - la acel moment Legea cu privire la Avocatul Poporului restrângea dreptul mai multor persoane de a se adresa Avocatului Poporului, iar în textul jurământului Avocatului Poporului se conțineau obligații de a nu vorbi despre problemele statului, deci la acel moment au fost mai multe probleme din punct de vedere legislativ. Totuși în mai 2014 Parlamentul a adoptat legea luând în considerare anumite recomandări, dar procesul de alegerea a Avocatului Poporului nu a fost finalizat. ”
Europa Liberă: Dar cum vă explicați, de ce atât de greu se alege un Avocat al Poporului?
Ion Guzun: „Eu sincer cred că această întrebare urmează să fie dată anume deputaților, însă pentru noi, pentru societatea civilă la momentul când a început concursul pentru alegerea Avocatului Poporului din mai până în iulie, până la ultimele ședințe din sesiunea primăvară-vară a Parlamentului, era foarte clar că Parlamentul în mod serios și-a luat un angajament de a alege un Avocat al Poporului. De aceea, la acel moment noi am luptat și am făcut câteva apeluri consecutive în care am susținut doi dintre candidați: Ion Manole la funcția de Avocat al Poporului și Jana Costache la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. Dar în ultima ședință a Parlamentului din iulie 2014 această procedură a fost suspendată, procedura nu a fost dusă până la sfârșit. Tocmai de aceea în apelul nostru care l-am făcut ieri către Parlament, către fracțiunile partidelor și comisiile de profil ale Parlamentului am cerut să se ducă la capăt această procedură. Pentru că nu este normal ca o instituție independentă pentru drepturile omului să stea în interimat deja de aproximativ un an și jumătate.”
Europa Liberă: Dar s-ar părea că într-un domeniu atât de sensibil și limpede cum e cel al drepturilor omului societatea civilă ar trebui să meargă mână în mână cu autoritățile și să nu existe niciun fel de probleme. De ce, spre exemplu, spre nedumerirea multora probabil, există sprijinul societății civile pentru niște candidați și, ca să spunem așa, parcă altfel de sprijin pentru alți candidați, de ce există divergențe în acest sens?
Ion Guzun: „Noi am contestat la acel moment autoritatea în domeniul drepturilor omului una dintre criterii pentru a fi numit în funcția de Avocat al Poporului pentru doi candidați, atât prin apeluri publice cât și prin scrisorile de susținere a candidaților noi am demonstrat că doi dintre ei și anume Ion Manole și Jana Costache corespundeau criteriilor legii. Faptul că anumite instituții, mai concret parlamentarii au fost într-o divergență cu societatea civilă, eu bănuiesc că totuși asta este una dintre mecanismele pe care Parlamentul vrea să le dețină, de a influința politic o instituție independentă. Pentru că în ceea ce privește Avocatul Poporului în mod particular, este pentru prima dată când s-a anunțat un concurs public, când candidații au răspuns la întrebările comisiei care a analizat, au preselectat candidații și ulterior s-au dat întrebări în plenul Parlamentului la acel timp.”
Europa Liberă: Acum în ordinea de zi, astăzi, a ședinței figurează subiectul - cine sunt candidaţii care vor fi examinați ?
Ion Guzun: „Se pare că și noi suntem în suspans, noi nu cunoaștem care va fi totuși decizia Parlamentului. Însă dacă ne uităm chiar și în notele făcute în urma ședinței Parlamentului, în mod normal ar fi dl Mihai Cotorobai la funcția de Avocat al Poporului care a fost judecător la Curtea Constituțională și bănuiesc că încă mai este profesor la facultatea de drept la Universitatea de Stat. Noi am contestat această candidatură, deoarece simplul fapt că ești judecător la Curtea Constituțională nu înseamnă că neapărat aperi drepturile omului. Referitor la Jana Costache, ONG-le specializate în domeniul copilului au susținut-o ferm că are experiență, are o experiență matură în domeniul drepturilor omului, este o specialistă foarte bună. Iar în ceea ce privește o altă candidată la funcția de Avocat al Poporului, dna Bănărescu, are o activitatea la Universitatea de Stat și la Curtea Supremă de Justiție, dar în sine aceste activități nu înseamnă că ar fi o activitate notorie în domeniul drepturilor omului.”
Europa Liberă: Din ce înțelegem noi că există doi candidați din partea societății civile și doi candidați pe care se insistă în structurile parlamentare, cam așa e situația?
Ion Guzun: „Cam așa e situația.”
Europa Liberă: Dle Guzun, pornind de la această situație ușor incertă să spunem așa, și straniu incertă care e altfel de situație, care e situația la zi propriu zisă sub aspectul respectării drepturilor omului în Republica Moldova, adică conform cel puțin rapoartelor care s-au făcut până acum?
Ion Guzun: „Tocmai de aceea că drepturile omului încă nu se respectă la nivelul în care noi ne-am fi dorit, tocmai de aceea și organizațiile societății civile au făcut aceste apeluri nenumărate către Parlament ca cei mai buni candidați la funcția de Avocat al Poporului și Avocat al Poporului pentru drepturile copilului să fie numiți în funcție, deci cei cu experiență. Rapoartele internaționale, dar și noi vedem cu ochiul liber că mai multe instituții nu-și fac treaba și încalcă drepturile omului. Auzim de foarte multe ori despre condamnările la CEDO în ceea ce privește investigarea ineficientă a cazurilor de tortură, auzim despre faptul că condițiile de detenție în anumite penitenciare nu s-au îmbunătățit, vedem chiar și în raportul recent al Avocatului Poporului pentru anul 2014 unde se menționează condițiile limitate pentru asigurarea accesului fizic al persoanelor cu dezabilități la secțiile de votare, deci sunt și o serie de multe alte probleme pe care Republica Moldova încă le are, fie că nu au fost surse suficiente pentru a le realiza, dar nici atenție deosebită chiar și din partea acestei instituții nu este.”
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, iată intrarea în exercițiu a funcțiunii a ombudsmanelor va schimba cumva această stare de lucruri, va îmbunătăți la modul concret, practic, palpabil, vizibil pentru toată lumea?
Ion Guzun: „Eu sunt absolut convins. De exemplu, eu nu am văzut acțiuni foarte ferme în ultimul an și jumătate din partea instituției Avocatul Poporului, cu anumite excepții în care într-adevăr implicarea Avocatului Poporului a dat niște rezultate în cazul anumitor incidente în ceea ce privește inacțiunile medicilor. Însă, în spectrul încălcării drepturilor omului anumite aparențe ocazionale sau la diferențe mari de timp, eu cred că trebuie să fie mai dese aceste implicări ale Avocatului Poporului. Și evident că recomandările Ombudsmanului cu privire la situația drepturilor omului din instituțiile penitenciare sunt luate în considerare de către Comitetul European pentru prevenirea torturii, de către Curtea Europeană pentru drepturile omului atunci când urmează să se expună pe aceste subiecte. Deci, activitatea Avocatului Poporului nu doar în ceea ce privește locuri de detenții, dar și multe alte domenii este relevant nu doar pentru instituțiile internaționale, dar și pentru noi, pentru a modifica și de a merge mai departe, pentru a dezvolta și a promova drepturile omului.”
Europa Liberă: Cele peste 120 de organizații au opțiunea lor privind avocații poporului, ce se va întâmpla dle Guzun dacă Parlamentul va avea altă părere și va promova ceilalți doi candidați?
Ion Guzun: „Este decizia Parlamentului și este mandatul Parlamentului de a vota un candidat sau de a nu vota un alt candidat. Cert este faptul că noi ne menținem poziția, că noi am contestat candidatura dlui Mihai Cotorobai la funcția de Avocat al Poporului, însă o susținem pe dna Jana Costache în continuare la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. Dacă sincer să vorbim, după o perioadă de aproape un an de când a fost suspendată procedură de vot, de numire a acestor avocați ai poporului eu nu știu dacă candidații, la ziua de astăzi, își mai doresc să participe în cadrul acestui concurs, dar nici de lăsat ca această procedură să fie suspendată motiv de anulare nu există.”
