Două cunoscute organizații neguvernamentale, una cu profil economic, iar cealaltă cu profil politic, au monitorizat timp de un deceniu viteza și calitatea reformelor făcute de guvernele care s-au perindat de când Republica Moldova și-a proclamat ca prioritate integrarea europeană. Proiectul Euromonitor finanțat de Fundația Soros Moldova se încheie, iar astăzi, autorii lui, Centrul Expert-Grup și Asociația ADEPT au dat publicității ultimul raport, cel pentru anul 2014.
Alegerile parlamentare din luna noiembrie urmate de crearea anevoioasă a noului Guvern au frânat, anul trecut, buna aplicare a reformelor şi angajamentelor asumate faţă de UE, se constată în raport. Potrivit experţilor, progresele în domeniul integrării europene în 2014 se reduc doar la semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere şi obţinerea regimului liberalizat de vize. Acestea au adus beneficii chiar în primele luni de la aplicare, în pofida dificultăţilor politice interne se arată în studiu. Anul trecut, peste 360 de mii de cetăţeni moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize cu statele Schengen. Acordul de Asociere, implicit cel de liber schimb, intrat în vigoare provizoriu începând cu luna septembrie, a dus la o creştere de circa 10 la sută a exporturilor pe piaţa comunitară. Potrivit experţilor, UE este cel mai important partener comercial, întrucât absoarbe 53 la sută din totalul exporturilor din Moldova. Unul din autorii studiului, directorul executiv al Centrului Expert-Grup Adrian Lupuşor spune că oportunităţile Acordului de Asociere nu au fost pe deplin valorificate. Guvernul recent învestit are în faţă mai multe provocări:
„O provocare este anularea barierelor non-tarifare. În special ne referim la extinderea aplicabilităţii Acordului la produse de origine animalieră. Este necesar de a finaliza reforma instituţională în domeniul siguranţei alimentelor, aplicarea standardelor europene atât la nivel de ţară, cât şi la nivel micro, de întreprinderi.”
Potrivit experţilor cele mai mari probleme care împiedică Republica Moldova să-şi ajusteze standardele la cele europene rămân, de un deceniu, aceleaşi, şi anume reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi conflictul transnistrean. În 2014 s-a înregistrat un recul în reglementarea transnistreană, se constată în raport. Negocierile în formatul 5+2 au fost practic blocate – ultimele două runde au avut loc în prima parte a anului trecut. Problema terenurilor agricole nu a fost soluţionată. Iar în cea a şcolilor cu predare în grafie latină s-a ajuns la nişte soluţii provizorii. Marea provocare a guvernului în acest an este identificarea mecanismelor de aplicare în regiunea transnistreană a Zonei de Liber Schimb cu UE, pe care administraţia de la Tiraspol o contestă.
Expert asociat la ADEPT Mariana Kalughin a menţionat că în domeniul justiţiei şi a luptei contra corupţiei au fost înregistrate anumite progrese, dar sunt mai multe restanţe. Legea privind testarea integrităţii profesionale şi cea privind răspunderea disciplinară a magistraților, majorarea salariilor judecătorilor, dar concepţia de reformare a procuraturii sunt doar câteva dintre realizări. Așteptările rămân a fi mult mai mari, spune Mariana Kalughin:
„Mai multe mecanisme anti-corupţie cum ar fi şi cele care ţin de aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat, dar şi testarea integrităţii profesionale, nu fără a ignora şi prevederile penale intrate în vigoare în 2014 cu privire la îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă. Aceste mecanisme importante trebuie să fie îmbunătăţite. Sunt multe restanţe, cum ar fi reformarea de facto a organelor procuraturii. O altă restanţă majoră constituie perfecţionarea cadrului legal ce ţine de declararea şi controlul veniturilor, a proprietăţilor, intereselor personale în serviciul public. cadrul legal imperfect face ca activităţile CNI să fie compromise.”
În domeniul drepturile omului anul 2014 a fost unul al ezitărilor, se constată în studiu. Legislativul nu a reuşit să promoveze un şir de legi menite să asigure o mai bună protecţie a acestor drepturi. Nu a fost adoptat în lectura finală proiectul ce prevedea introducerea unei cote de reprezentare minimă a femeilor în sfera politicului. De asemenea, nu a fost găsit un consens asupra candidaţilor pentru funcţia de Avocaţi ai poporului.
