Europa Liberă: Doamnă ministră, Comisia Europeană a dat publicității raportul pe 2014 privind țările cuprinse în politica de vecinătate, inclusiv cele din Parteneriatul Estic. Cât privește Moldova, sunt salutate progresele făcute în anumite domenii, dar totodată sunt aduse și critici pentru absența sau amânarea unor reforme. Cât de mult mobilizează acest raport autoritățile de la Chișinău?
Natalia Gherman: „Consider acest raport foarte echilibrat, care reflectă într-o manieră constructivă și onestă atât progresele înregistrate în realizarea reformelor pro-europene, cât și anumite restanțe pe care evident le avem. Progresele au fost înregistrate în domeniul consolidării democrației, dezvoltării cooperării cu societatea civilă, dar și în mai multe domenii sectoriale, precum domeniul energetic, unde a fost un progres evident, domeniul transporturilor, domeniul ocrotirii sănătății.
Acordul de Asociere și Zona de Comerț Liber între Republica Moldova și Uniunea Europeană au fost puse în aplicare de la 1 septembrie 2014. Și evident implementarea prevederilor acestui acord a sporit capacitatea Republicii Moldova de a-și dezvolta domeniul comerțului, calității produselor, competitivității produselor moldovenești, astfel încât exporturile moldovenești pe piața liberă deja pentru noi a Uniunii Europene au sporit cu peste 10%, iar importurile cu peste 4%.
Aceste progrese sunt foarte concludente și arată că decizia de a semna și ratifica Acordul de Asociere și Zona de Comerț Liber între Moldova și Uniunea Europeană a fost corectă. Raportul cuprinde perioada septembrie-decembrie 2014, în Republica Moldova în această perioadă s-a desfășurat campania electorală, Parlamentul țării nu a fost funcțional din septembrie până în decembrie 2014, respectiv, aceasta a cauzat anumite restanțe la implementarea condiționalităților pentru realizarea reformelor.”
Europa Liberă: Dacă încetinesc reformele, se micșorează din asistența care se oferă de către UE Republicii Moldova?
Natalia Gherman: „Asistența pe care o acordă Uniunea Europeană Republicii Moldova face parte dintr-un proces foarte responsabil de negocieri între cele două părți. Toate condiționalitățile sunt asumate de către Republica Moldova pentru a primi tranșele asistenței financiare și sunt reflectate în matricea de politici care este aprobată de comun acord.
Uniunea Europeană face transferuri de asistență financiară la momentul verificării îndeplinirii condiționalităților pentru fiecare domeniu de reforme. De regulă, planificarea pentru asistența financiară se face pentru mai mulți ani și atunci când intrăm în campania electorală și când avem nevoie de o perioadă oarecare de timp pentru a forma Legislativul și structurile guvernamentale, putem recupera această perioadă de timp ulterior, dinamizând implementarea condiționalităților.
Deocamdată, noi nu suntem restanțieri și nu a fost reținută nicio tranșă din asistența programată de către Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Dimpotrivă, după învestirea noului guvern, am reluat această activitate și Parlamentul Republicii Moldova ne răspunde exact cu aceeași atitudine, examinând și ratificând în mod prioritar proiectele de legi care facilitează și promovează reformele pro-europene în conformitate cu Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb.”
Europa Liberă: Partenerii europeni sugerează că Republica Moldova ar trebui să își concentreze cât mai mult atenția asupra luptei împotriva corupției, asupra reformei în domeniul justiției, asupra îmbunătățirii climatului investițional, asupra securizării sistemului financiar-bancar. Sunt priorități unde pot fi livrate rezultate?
Natalia Gherman: „Dacă există voință politică.”
Europa Liberă: Dar există?
Natalia Gherman: „Evident există. Acestea de fapt reprezintă cele mai importante domenii de activitate atât a actualului guvern, cât şi a actualului Parlament. În dialogul cu partenerii europeni, cu partenerii noştri din Statele Unite ale Americii întotdeauna prioritizăm aceste domenii: continuarea reformei în justiţie, lupta împotriva corupţiei, care este un domeniu orizontal şi stabilizarea situaţiei în sfera financiar-bancară.
Mă bucur să constat că apelul nostru transmis în cadrul primei şedinţe a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, a generat reacţie pozitivă din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte delegarea cât mai curând posibil de către Uniunea Europeană a unei misiuni de consilieri de rang înalt, care ne vor ajuta în îmbunătăţirea situaţiei anume în domeniile respective. Majoritatea consilierilor vor fi plasaţi în oficiul primului ministru, care va ghida şi coordona procesul de elaborare şi implementare a politicilor şi reformelor pro-europene, consilierii vor monitoriza implementarea acestor politici în mai multe instituţii.
De exemplu, un segment consolidat al acestei misiuni va avea în vizor reforma în sectorul de justiţie, ceea ce înseamnă că vom avea mai mulţi consilieri cu experienţă în diferite domenii relevante – şi reforma Procuraturii Generale, şi reforma Consiliului Suprem al Magistraturii, reforma în Ministerul Justiţiei. De asemenea, prioritară va fi lupta împotriva corupţiei, consilierii vor conlucra foarte strâns cu Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate şi celelalte instituţii.”
Europa Liberă: Se fac auzite voci care spun că ar fi periclitat parcursul european al Republicii Moldova, că nu se mai poate vorbi despre ireversibilitatea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Ce aşteptări aveţi de la acest summit al Parteneriatului Estic de la Riga? Cum vă explicaţi că apar aceste voci? Să fie la mijloc instalarea guvernului minoritar sau e altceva?
Natalia Gherman: „În cadrul Consiliului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles, am auzit mai multe cuvinte de apreciere a calităţii şi ritmului de implementare a prevederilor Acordului de Asociere şi ale Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Se referă în special la creşterea exporturilor, importurilor, la sporirea competitivităţii produselor moldoveneşti datorită implementării prevederilor Zonei de Liber Schimb. Şi aceste rezultate sunt foarte concludente, Republica Moldova este singurul stat în cadrul politicii de vecinătate estică, a Parteneriatului Estic, care a reuşit să dea dovadă de rezultate foarte elocvente în implementarea angajamentelor asumate.
Republica Moldova, de asemenea, este unicul stat din Parteneriatul Estic care beneficiază de regimul de călătorii fără vize pentru cetăţenii săi în Uniunea Europeană. Acest regim funcţionează impecabil, peste 600 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au beneficiat deja de acest drept de a călători fără vize în Uniunea Europeană. Şi suntem aduşi drept exemplu pentru celelalte state membre ale Parteneriatului, în primul rând, Ucraina şi Georgia, vizând modul în care am negociat liberalizarea vizelor şi implementarea cu maximă responsabilitate a prevederilor acestei decizii.
Republica Moldova, de asemenea, dă dovadă de o politică proactivă şi angajantă în soluţionarea conflictului transnistrean. Guvernul nou şi-a început contactele sistematice cu reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol, a avut loc contactul la nivel de negociatori şefi din partea Chişinăului şi Tiraspolului, premierul Gaburici s-a întâlnit cu domnul Şevciuk.
Toate aceste începuturi foarte convingătoare au fost înalt apreciate de către partenerii noştri din Uniunea Europeană, atât statele membre, cât şi instituţiile europene. Pe măsură ce ne apropiem de summitul Parteneriatului Estic de la Riga vom avea şi mai multe rezultate, au rămas două luni până la ziua reuniunii. Vom raporta partenerilor europeni despre mai multe progrese pe care le vom înregistra, cu siguranţă, până atunci. Dar summitul Parteneriatului Estic va fi şi un prilej bun pentru a solicita şi motiva necesitatea sporirii asistenţei Republicii Moldova pentru intensificarea acestor reforme, în conformitate cu Acordul de Asociere.”
„Noi, în continuare, promovăm demersurile pentru a asigura o abordare diferențiată față de Republica Moldova, în documentele și în discursurile care vor fi prezentate la summitul de la Riga. Considerăm că merităm această abordare. Suntem lider în mai multe privințe. Și bineînțeles, fiind un stat european, merităm perspectiva europeană, ceea ce înseamnă perspectiva de aderare într-un viitor previzibil a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Faptul că demnitarii de la Bruxelles nu vorbesc despre un nou val de extindere a Uniunii Europene descurajează? Sau, din contra, poate vă ambiționează și mai mult ca să demonstrați partenerilor de dezvoltare că Republica Moldova merită să aibă această perspectivă de aderare la UE?
Natalia Gherman: „Bineînțeles, ne ambiționează, dar și ne responsabilizează foarte mult. Trebuie să demonstrăm prin rezultate, progrese și fapte concrete că merităm o abordare diferențiată față de ceilalți parteneri estici și că merităm o perspectivă clară europeană. Avem încă foarte mult de muncit.
Prevederile Acordului de Asociere și angajamentele asumate în conformitate cu ele nu diferă cu nimic de obiectivele și condiționalitățile pe care le implementează statele Balcanilor Occidentali, având statut de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Uneori ni se pare că cerințele față de noi sunt și mai dure deoarece Uniunea Europeană nu pare a fi pregătită pentru următorul val de extindere. Însă, în pofida acestui fapt, pentru mine exemplul Croației este destul de evident, atunci când o singură țară dintr-o regiune, destul de mare şi importantă, a reuşit să demonstreze că este capabilă să implementeze toate reformele, să respecte toate condiţionalităţile. Şi Uniunea Europeană nu a refuzat, dar dimpotrivă, a luat o decizie doar pentru această ţară, de admitere în Uniunea Europeană ca stat cu drepturi depline. Dacă ne ghidăm şi ne inspirăm de la exemplul croaţian, avem toate şansele să demonstrăm că atunci când facem temele de acasă, atunci când lucrurile se schimbă, Moldova devine o ţară modernizată după standardele şi normele europene, uşile Uniunii Europene întotdeauna vor fi deschise şi pentru noi.”
Europa Liberă: Dacă Republica Moldova ar solicita acest statut de ţară candidat, s-ar supăra partenerii din Estul Moldovei, Federaţia Rusă, care nici nu prea a rămas încântată atunci când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE?
Natalia Gherman: „Republica Moldova este un stat independent şi suveran şi toate deciziile pe care le ia Republica Moldova trebuie să fie respectate, deoarece ele reflectă priorităţile politicii interne şi externe şi voinţa cetăţenilor Republicii Moldova. Aşa am procedat atunci când ne-am ales parcursul european, când am decis să negociem Acordul de Asociere, Zona de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană, aşa am procedat când am pus în aplicare prevederile acestui acord, care sunt foarte benefice pentru dezvoltarea ţării şi pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor.
Nimeni nu este în drept să influenţeze aceste decizii, mai ales că ele nu sunt îndreptate împotriva nimănui, ele sunt îndreptate spre asigurarea unui nivel de trai mai bun, stabil pentru cetăţenii ţării noastre. Şi noi vom proceda anume astfel şi la momentul depunerii cererii pentru obţinerea statutului de candidat la aderare la Uniunea Europeană. Acesta este un obiectiv consacrat în programul de guvernare, ne pregătim pentru depunerea cererii de aderare.
Momentul în care vom depune această cerere trebuie să fie identificat cu maximă responsabilitate atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Uniunea Europeană. Și momentul depunerii va trebui să fie coordonat cu partenerii europeni. Cu cât mai bine vom implementa prevederile Acordului de Asociere şi ale Zonei de Liber Schimb, cu cât mai multe rezultate vom obţine, cu atât mai bune şanse vom avea să obţinem reacţia unanimă şi pozitivă la această cerere din partea Uniunii Europene. Obiectivul strategic însă este în continuare lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cererea este o etapă care ne va pregăti pentru realizarea obiectivului strategic – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, dar de cine depinde impulsionarea dialogului dintre Chişinău şi Moscova?
Natalia Gherman: „Chişinăul întotdeauna a fost gata pentru impulsionarea acestui dialog. Am avut mai multe iniţiative, propuneri pentru schimburi de vizite şi la nivel de experţi, şi la nivel de conducere supremă a statelor. Nu întotdeauna aceste iniţiative au avut o reacţie pozitivă din partea partenerilor ruşi. Însă acum, odată cu învestirea noului guvern, le-am reiterat şi mă aştept la o reacţie pozitivă la invitaţia mea adresată omologului meu rus de a vizita Republica Moldova.
Trebuie să semnăm mai multe acorduri bilaterale, care sunt elaborate de către experţii din diferite domenii, urmează să semnăm şi un program de cooperare în domeniul umanitar. Trebuie să discutăm rolul Rusiei în formatul „5+2” de soluţionare a conflictului transnistrean. Şi, de asemenea, voi găzdui lucrările Reuniunii ministeriale a ţărilor membre la Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră în luna iunie curent. Aştept sosirea tuturor miniştrilor de externe la această reuniune, ceea ce îmi va oferi un prilej bun pentru dezvoltarea şi impulsionarea dialogului bilateral cu aceste ţări.”
Europa Liberă: Partea transnistreană este implicată acum în aceste negocieri care se poartă cu partenerii de dezvoltare, ca să accepte, într-un final, parcursul european împreună cu autoritățile de la Chișinău?
Natalia Gherman: „Noi am întreprins mai multe eforturi de la începutul anului curent, fiind susținuți pe deplin de Uniunea Europeană, în informarea și popularizarea beneficiilor aduse de implementarea Zonei de Comerț Liber pentru Moldova și Uniunea Europeană pentru agenții economici din stânga Nistrului. Atestăm un interes sporit pentru posibilitățile de efectuare a comerțului cu Uniunea Europeană din partea producătorilor din regiunea transnistreană.
Progresele înregistrate de Moldova, din momentul aplicării prevederilor Zonei de Liber Schimb, sunt convingătoare și pentru producătorii zonei din stânga Nistrului, cu atât mai mult cu cât preferințele comerciale autonome de care beneficiază producătorii din stânga Nistrului din partea Uniunii Europene expiră la sfârșitul anului curent. Este în interesul producătorilor, fermierilor din regiunea transnistreană să se familiarizeze cât mai repede cu prevederile, dar şi cu avantajele Zonei de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană, astfel încât şi ei pot intra în acest regim de comerţ liber cu UE, pot beneficia de rezultatele acestui aranjament cu Uniunea Europeană şi să-mi mărească exporturile în condiţiile lipsei de taxe vamale.
Peste 30% din comerţul pe care îl are regiunea transnistreană deja se efectuează cu Uniunea Europeană, 38% cu restul Republicii Moldova. Este, în primul rând, în interesul agenţilor economici din regiunea transnistreană să valorifice acest potenţial deja existent şi să urmeze producătorii din restul ţării, în efortul de modernizare, de sporire a calităţii, competitivităţii produselor şi valorificării oportunităţilor pieţei libere care ne este deschisă de la 1 septembrie 2014 cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Per ansamblu cetăţenii Moldovei înţeleg la justa valoare beneficiile, avantajele pe care le oferă UE Republicii Moldova? Cum la modul practic se simte această apropiere a ţării de valorile şi principiile europene?
Natalia Gherman: „În primul rând, o apreciază producătorii moldoveni. În condiţiile când practic nu există comerţ cu Federaţia Rusă din motive absolut nejustificate, din punctul nostru de vedere, s-a deschis piaţa Uniunii Europene pentru produsele moldoveneşti. Mai ales producătorii de vinuri au beneficiat pe deplin, deoarece piaţa este complet liberalizată pentru exporturile producţiei vinicole. Da, sunt cerinţe de calitate, de marketing, de prezentare, competitivitate a produselor pentru piaţa europeană, însă aceasta este numai în beneficiul nostru. Atunci când investim în calitatea produsului, avem în vedere nu doar posibilităţile de export sporit pe piaţa europeană, dar şi grija faţă de sănătatea cetăţenilor ţării. Şi atunci când produsele noastre vor fi de exact aceeaşi calitate ca cele produse în Uniunea Europeană, vor avea de câştigat, în primul şi în primul rând, cetăţenii Republicii Moldova.”
