Mustafa Djemilev este liderul recunoscut al minoritatii tatarilor din Crimeea si un oponent pe faţă al anexarii Crimeei la Rusia. El este acum membru in Rada suprema de la Kiev şi nu i se permite să se întoarca la locuina sa din Crimeea. Soţia sa, Safinar, a ramas in localitatea Bahcisarai, capitala traditionala a tatailor din Crimeea. Corespondentul serviciului rusesc al Europei Libere, Mumim Şakirov a stat de vorba cu doamna Djemilev, pe care a intrebat-o mai intii cind crede ca soţul ei s-ar putea întoarce in casa familiei?
„Totul depinde de Putin. Cind soţului meu i s-a interzis să mai vină în Crimeea nu i s-a dat nici un fel de document. Nu a fost vreo decizie a vreunui tribunal sau vreo investigatie. Pur si simplu nu l-au mai lăsat sa intre. Oameni cu automate şi cu măşti pe faţă i-au oprit intrarea in Crimeea. Nici nu le-ai putut vedea feţele”.
Corespondentul nostru a intrebat-o pe soţia activistului Mustafa Djemilev, ce ar putea sa faca soţul ei acum din Parlamentul de la Kiev, unde este deputat? Cum i-ar putea ajuta pe tatarii din Crimeea?
„Sunt mai multi oameni in Rada care ne reprezinta. El calatoreste în lumea întreaga şi peste tot spune ca noi suntem locuitorii traditionali ai Crimeei, si ca fara acceptul si permisiunea noastra nimeni nu ar trebui să puna stapinire pe paminturile noastre sau să se considere străini pe ele. Tătarii din Crimeea ştiu ca orice anexare, orice capturare de teritoriu străin este un act de război. Este de altfel si ce vedem in Donbas si ce s-a intimplat aici la anexarea Crimeei. Am crezut atunci ca ne vor deporta sau ca ne vor omori pe toţi, dar au ales o alta tactica. Au creat conditii atit de proaste aici încit noi să fim obligati sa fugim, sa ne luam copiii şi sa lasam totul balta ca sa ne salvăm. Dar numai puţini tătari au plecat din peninsula. Stam aici şi aşteptam”.
Corespondentul postului nostru de radio a intrebat-o pe Safinar Djemileva care sunt acum relatiile între tătarii din Crimeea si autorităţile actuale din peninsulă, la un an de la anexare?
„Ei asculta ce vorbim. Ne urmăresc, daca spunem ceva FSB-ul afla imediat. Au creat o reţea de informatori care este peste tot in Crimeea si sunt o multime”.
Sunt acesti informatori, aşa cum le spuneti, din comunitatea tătarilor?
„Au apelat la acesti tătari care in perioada ucraineana au facut ceva ilegal si oamenii ăştia le sunt de mare ajutor. Ii folosesc pentru a diviza comunitatea noastra si pentru a crea imaginea că noi, tătarii din Crimeea am sprijini autorităţile ruseşti”.
Sunteti la curent cu evolutiile in Rusia ? Le urmariti?
„Le urmarim indeaproape. Ne uitam la pretul rublei, al dolarului, al petrolului. Si asta ne arata că Rusia are destule probleme şi Crimeea este o povara în plus. Noi le dorim ruşilor sa trăiasca in prosperitate, sa se dezvolte economic, sa fie fericiti, dar sa nu fie invidioşi pe alte ţări, sa nu le ia teritoriile. Vrem ca si ei sa trăiasca bine şi in libertate. Ii iubim, dar ii iubim acolo, la ei acasa, in Rusia, si nu in Crimeea”.
Si de ce ar avea nevoie cel mai mult tătarii din Crimeea acum?
„Nu avem nevoie de nimic. Traim cu piine si apă, fara electricitate si fara gaz. Dar suntem pregatiti sa raminem aici si de n-am mai avea nimic. Dar dati-ne libertatea noastra!” - i-a spus corespondentului serviciului rusesc al Europei Libere Safinar Djemileva. Să mai notam ca de la inceputul lunii aprilie in Crimeea nu mai exista nici un fel de presa in limba tatară, odata ce singurul post de televiziune in limba tatară a fost silit sa se inchida. Amnesty International a caracterizat acţiunea autorităţilor rusesti drept „un atac strigator la cer asupra libertăţii de expresie, mascat intr-o procedura administrativă, o incercare grosolană de a reduce la tăcere mediile de informare independente si de a intimida comunitatea tatarilor din Crimeea”.
