Pete Wareham (voce, saxofoane), Seb Rochford (tobe), Chris Sharkey (ghitară) și Ruth Goller (bas) au alcătuit între 2001-2010 trupa londoneză cunoscută sub numele de Acoustic Ladyland.
Acoustic Ladyland, adică varianta neamplificată a titlului unui faimos album al trupei Jimi Hendrix Experience, Electric Ladyland, al treilea și ultimul disc înregistrat în studio de Hendrix în 1968.
Cronicarii muzicali spun că Acoustic Ladyland cîntă un fel de jazz punk.
Sau punk jazz, nu știu exact care ar trebui să fie ordinea cuvintelor în această sintagmă - o ordine importantă, pentru că din ea am putea să ne dăm seama dacă e mai mult vorba de punk, sau e mai mult vorba de jazz.
Eu personal cred că e vorba mai mult de amândouă deodată, și aș adăuga că în ce privește jazz-ul e posibil să fie vorba de acea formă a acestei muzici cunoscută sub numele de free jazz - o formă aparent incoerentă, zgomotoasă și parcă de neascultat, dar cu o structură și cu o armonie care ar putea să te facă să crezi că ai de fapt de-a face cu o știință exactă.
Au lansat patru albume, iar cel de-al doilea, „Last Chance Disco” a fost numit albumul anului 2005 de revista londoneză „Jazzwise”. Tot în 2005, Acoustic Ladyland au primit premiul BBC Jazz Award pentru cea mai bună trupă.
De unde se vede că britanicii consideră că e vorba mai mult de jazz decît de punk.
