Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, în dialog cu Vasile Botnaru:
Igor Boţan: „Republica Moldova implementează o strategie pentru sectorul de justiţie din Republica Moldova. Această strategie a fost lansată în 2011 şi este preconizată pentru a fi adusă la bun sfârşit în 2016. S-a ajuns şi la Legea cu privire la Procuratură, a fost elaborat un concept care, din punctul meu de vedere, satisface toate rigorile, au fost implicaţi experţi internaţionali. Până la urmă, acest concept a fost adoptat de către Parlament, Parlamentul a elaborat în baza conceptului un proiect de lege care a trecut avizul guvernului şi suntem în preajma adoptării acestei legi. Am putea spune că este vorba despre un progres şi este aşa, dacă ne uităm la buchea acestui proiect de lege. Cu toate acestea, rămân un şir de probleme legate de calitatea democraţiei imitative din Republica Moldova. În Republica Moldova ştim care este meteahna principală – legi bune, implementare proastă, la cheremul partidelor corupte aflate la guvernare.”
Europa Liberă: În lege există posibilităţi ca factorul politic să continue să exercite controlul asupra acestui organism?
Igor Boţan: „Sigur că da. Pentru că problema-cheie ţine de asigurarea independenţei Procuraturii.”
Europa Liberă: Adică numirea, de exemplu.
Igor Boţan: „Numirea da, urmează să fie efectuată de către şeful statului. Iar şeful statului ştim cum este selectat şi promovat în Republica Moldova, dacă e nevoie şi trei ani se ia pauză pentru selectarea unei candidaturi potrivite. Şi iată că ni se propune că un astfel de preşedinte, care depinde şi are obligaţiuni faţă de partidele corupte aflate în Parlament, va trebui să numească procurorul general. Unde sunt garanţiile că acest preşedinte va fi unul independent, care va lua în consideraţie doleanţele Consiliului Superior al Procuraturii? Pentru că selectarea candidaturii procurorului general trebuie să se facă prin concurs de către Consiliul Superior al Procuraturii şi doar apoi preşedintele, prin înalta sa semnătură, consacră această selecţie făcută de Consiliul Procurorilor. Problema e ce procurori avem noi şi dacă putem avea încredere în aceşti procurori, care nu s-au manifestat foarte bine în scandalurile de rezonanţă în Republica Moldova – avem un miliard furat, avem povestea Pădurii Domneşti, avem istoria din 7 aprilie. Ce încredere poate avea societatea în acest corp de procurori din Republica Moldova, mai cu seamă că, aşa cum spuneam, şi şeful statului, care va trebui să consacre numirea procurorului, este la cheremul clanurilor din Parlament.”
Europa Liberă: Mulţi procurori spun că disciplina semi-militară îi obligă să acţioneze contrar conştiinţei. Legea îi va elibera de sub această tutelă?
Igor Boţan: „Aparent da. Noi vedem că toate aceste lucruri sunt reglementate relativ bine, frumos în noul proiect de lege, procurorii se vor bucura de autonomie funcţională în procedurile prescrise de lege. Totuşi, promovarea, selectarea şi numirea în funcţie a procurorilor rămâne un instrument foarte vulnerabil, care dacă nu este aplicat aşa cum prevede legea, va avea influență.”
Europa Liberă: De ce? Pentru că este prerogativa unor structuri influenţate de partidele de la conducere?
Igor Boţan: „Nu, ele sunt în interiorul Procuraturii. Dar atâta timp cât corpul de procurori, exact aşa cum actualul preşedinte al Curţii Constituţionale afirma despre judecători, că 80% din judecători trebuie demişi, pentru că deja nu mai pot fi reeducaţi, probabil acelaşi lucru putem să-l extrapolăm şi asupra corpului de procurori.”
Europa Liberă: Aceasta însemnând că nu se va face peste noapte, chiar dacă va fi o lege perfectă.
Igor Boţan: „Aceasta înseamnă că dacă ar exista voinţă politică, este posibil ca într-o perioadă relativ scurtă Procuratura să devină cu adevărat un instrument care va combate crima penală în Republica Moldova pe cele două dimensiuni prevăzute în lege.”
Europa Liberă: Ce posibilităţi ar fi avut un procuror general invitat din străinătate, aşa cum pleda o formaţiune politică, dacă, aşa cum spuneţi dumneavoastră, corpul de procurori din interior este în stare să saboteze orice normă democratică?
Igor Boţan: „Şi nu doar de procurori, și de judecători, să nu uităm. Un procuror din afară, dacă ar fi acceptat, probabil ar începe cu iniţierea unor procese penale împotriva înalţilor funcţionari. Dar aceste procese penale s-ar izbi ca valul de stânci şi nu ar avea finalitate atâta timp cât reforma justiţiei nu este dusă la bun sfârşit. Şi aici iarăşi depinde totul, subliniem, de voinţa politică.”
Europa Liberă: Procurorul Ion Diacov, fratele lui Dumitru Diacov, are foarte mari pretenţii faţă de reforma Procuraturii. Și a fost poate singurul care a semnalat în presă nişte amănunte legate de noile structuri, care ar putea deveni foarte periculoase. Dânsul spune că noua lege permite transformarea Procuraturii într-o bâtă care poate fi îndreptată împotriva opozanţilor, împotriva oamenilor care îndrăznesc să critice puterea. Dumneavoastră sunteţi unul dintre „potenţialii clienţi” ai unei Procuraturi necruţătoare. Din această perspectivă, aţi încerca să analizaţi textul legii? Vă simţiţi în pericol dacă, aşa cum spune Ion Diacov, Procuratura va căpăta posibilităţi nelimitate, prin norme declarate, dar şi prin cutume obscure?
Igor Boţan: „Părerea mea este că domnul Ion Diacov exagerează. Eu nu am văzut niciun fel de ameninţări la libertăţile mele, ca urmare a adoptării unei astfel de Legi a Procuraturii. Dimpotrivă, părerea mea este că acest concept şi acest proiect este un pas înainte. Marea mea temere este: clanurile politice de la guvernare vor imita şi de această dată combaterea criminalităţii în Republica Moldova. Şi să nu uităm că Procuratura este izbăvită deja de supravegherea generală, se ocupă doar de chestii penale, domenii foarte-foarte speciale, despre care ştim. Eu nu văd cum...”
Europa Liberă: Dar selectiv, fiţi de acord.
Igor Boţan: „Da, selectiv. Aceasta e marea problemă. Şi aici este factorul politic şi administrativ. Toate lucrurile, şi am văzut audierile din Parlament pe marginea miliardului furat, toţi ştiu, toţi sunt informaţi, toţi au toate instrumentele, însă nu s-a intervenit. Şi întrebarea este de ce nu s-a intervenit, de ce nu au fost blocate aceste furturi? Şi răspunsul este: din cauza acoperirii politice sau promovărilor pe criterii politice în instituţiile respective. Iar promovările şi interesele politice sunt în clanurile politice, în partidele politice aflate la guvernare, acolo este miezul răului din Republica Moldova.”
