La summit-ul de la Riga se află printre corespondenții Europei Libere și Valentina Ursu, care ne-a trimis o relatare despre o un gest simbolic al reprezentanților societăților civile din trei țări „partenere”, Georgia, Moldova și Ucraina.
Aici, în capitala letonă, se mai lucrează la textul Declarației finale care urmează să fie adoptată mâine, la încheierea summitului Parteneriatului Estic de la Riga. Se pare că în acest document vor fi totuși recunoscute aspirațiile europene și opțiunea europeană a țărilor din acest aranjament regional. Așa cum scrie și în Acordul de Asociere, autoritățile de la Chișinău, cele de la Kiev și cele de la Tbilisi se arătau nemulțumite față de proiectul inițial care nu menționa aceste aspirații.
Din culise am aflat că, dacă această formulă nu ar fi fost agreată, atunci reprezentanții celor trei state care au semnat Acordul de Asociere intenționau să prezinte o poziție comună la acest summit, dorind să obțină ceea ce numesc ei „o perspectivă europeană clară”. Deși la Bruxelles se cunoaște foarte bine că partenerii din Est ai Uniunii Europene au nevoie de un stimulent pentru a face reforme adevărate, și cu impact pentru cetățenii din Moldova, Ucraina și Georgia.
Reprezentanții societății civile i-au înmânat astăzi comisarului european pentru Vecinătate și Extindere, Johannes Hahn, o solicitare simbolică privind aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei, Ucrainei și Georgiei, trei din cele șase state membre ale Parteneriatului Estic.
Potrivit domnului Johannes Hahn, acum doi ani, la reuniunea de la Vilnius, reprezentanții acestor trei state au transmis petiții asemănătoare pentru a fi semnat atunci Acordul de Asociere. La acel summit solicitarea a fost satisfăcută. Astăzi domnul Hahn spune că este convins că și ceea ce i-a fost prezentat astăzi poate să devină realitate.
Parteneriatul Estic a fost creat în 2009, în urma conflictului armat dintre Rusia și Georgia. Scopul pe care și l-a propus atunci a fost crearea unei regiuni democratice și prospere în estul Europei. Dar, în acești șase ani, nimeni nu a vorbit despre o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană a acestor state ex-sovietice, Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia și Azerbaidjan.
Pe termen lung însă se cere aplicarea reformelor care ar aduce bunăstare cetățenilor. Autoritarismul și corupția trebuie să dispară, dar cei de la Bruxelles sunt conștienți că nu va fi posibil acest lucru de făcut într-o perioadă scurtă, adică peste noapte. Tot mai multe voci sunt cele care spun că trebuie susținută societatea civilă și ajutate economiile din aceste șase state.
Agenda summitului de la Riga include o chestiune principală și anume cum ar putea Uniunea Europeană să reconcilieze programul Parteneriatului Estic cu administrația Putin. Autoritățile de la Chișinău, Kiev și Tbilisi privesc cu îngrijorare evoluțiile din regiune, mai cu seamă că au apărut probleme economice grave în relația cu Federația Rusă, care era unul dintre partenerii principali.
Delegația Republicii Moldova la acest eveniment din capitala Letoniei este condusă de șeful statului, Nicolae Timofti. Anterior președintele țării declara că autoritățile de la Chișinău ar putea să depună o cerere pentru a solicita statutul de țară candidat. Dar se pare că s-a schimbat contextul politic și acest lucru se va face mai târziu. Nimeni nu știe când anume. Însă reprezentanții societății civile, prezenți și ei la Riga, au făcut un gest simbolic astăzi și au înmânat comisarului pentru Extindere și Bună Vecinătate, Johannes Hahn, cererea de aderare la Uniunea Europeană. Vorbesc despre reprezentanții societății civile din trei state, Moldova, Ucraina și Georgia.
