Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: „Este nevoie de schimbări interne la nivel de personal în Procuratură”


Interviul dimineții cu directorul Centrului de Resurse Juridice.

Procurorul general Corneliu Gurin a anunţat că „s-a constatat necesitatea extinderii şi aprofundării investigaţiei” în cazul Băncii de Economii. Procurorii ar urma să-şi lărgească şi accelereze căutările vinovaţilor de „starea critică” din sistemul bancar inclusiv în rândul factorilor de decizie de la Guvern, Parlament, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei.

O convorbire despre intenţiile declarate ale Procuraturii, despre limitele şi posibilităţile pe care le are în faţa unei clase politice în picaj de credibilitate cu juristul Vladislav Gribincea directorul Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Procurorul General Corneliu Gurin a anunţat că a dispus o anchetă fără precedent ca amploare şi penetrare pentru găsirea responsabililor de „situaţia critică”, cum a spus domnia sa, din sistemul bancar, inclusiv în rândul factorilor de decizie de la Guvern, Parlament, ministerele relevante. De fapt, din punctul Dvs. de vedere de ce acest anunţ acum? Adică de ce anunţi că instituţia se va strădui şi mai mult să găsească nişte infractori, deși acest lucru ar fi trebuit să fie absolut firesc, mai ales într-un caz de rezonanță atât de larg?

Vladislav Gribincea: „E un lucru neobișnuit. Din punct de vedere tactic, procurorii mai degrabă întâi lucrează, și apoi spun ce au făcut. Probabil dl Gurin a dorit să obțină o mai mare încredere în Procuratură, deși s-ar putea întâmpla ca această declarație să complice un pic viața procurorilor.”

Europa Liberă: Procurorul General a anunţat că „s-a constatat necesitatea extinderii şi aprofundării investigaţiei” în cazul BEM. De fapt, cum se constată, dacă ne putem imagina acest lucru, necesitatea în asemenea cazuri? Altfel spus, ce trebuie să se întâmple ca Procuratura să se decidă – iată – la extinderea şi aprofundarea investigaţiei, chiar dacă ziceți că e ceva nefiresc?

Vladislav Gribincea: „Totul ține, de fapt, de cele ce s-au întâmplat în bănci. Cele trei bănci au o istorie destul de interesantă de preluare a controlului. Acționarii la toate băncile s-au schimbat, în special la Banca de Economii. Acționarii la Banca de Economii s-au schimbat prin faptul că statul a cedat pachetul de control asupra băncii și în locul statului a venit „cineva”.

Eu așa am înțeles mesajul Procurorului General: că se va investiga această cedare a pachetului de control al statului în Banca de Economii, dacă a fost sau nu justificat. De ce? Deoarece raportul Kroll scoate în evidență inclusiv acest aspect, spunând că acțiunile care au fost scoase la vânzare în primul rând au fost scoase la vânzare la un preț nominal, ceea ce e neobișnuit, și doi, această vânzare de fapt a determinat o competiție neloială între anumiți actori. Se pare că această procurare de acțiuni a fost bine orchestrată cu scopul ca o anumită persoană să cumpere aceste acțiuni.”

Europa Liberă: Anunțul procurorului vine imediat după niște mărturisiri sonorizate de fostul ministrul al Finanțelor, Veceslav Negruță, nu după raportul Kroll. E o simplă coincidență, din punctul Dvs. de vedere, sau s-ar putea să fie legate aceste lucruri?

Vladislav Gribincea: „Chiar nu pot să spun nimic. Noi nu știm ce au pe masa lor procurorii. Ceea este totuși cert este că se cunoștea despre aceste schimbări și neregularități, lucruri ilogice, cu mult timp în urmă. Eu cred că trebuia reacționat chiar mai înainte.”

Europa Liberă: „Urmează un volum considerabil de lucru: ridicări de acte, percheziţii, inclusiv în instituţiile care au fost nominalizate”. Deci, e vorba de Guvern, ministere, Parlament inclusiv. Cât poate dura această investigaţie şi, luând în consideraţie inclusiv presiunea unei societăţi furioase, unde poate fi linia între o „durată justificată” şi „o tergiversare premeditată” sau, dimpotrivă, o grabă cu „rele intenţii” a investigaţiei procurorilor?

Vladislav Gribincea: „După cum se spune, justiția mereu șchiopătează, adică vine greu. Ce este important este ca ea să fie inevitabilă. Astfel de investigații durează ani de zile și pentru o anchetă pe un caz atât de complicat cred că se impun multe măsuri de urmărire penală care vor determina un proces cred eu de durată. Aceasta nu înseamnă că toate procesele cu privire la situația din sistemul bancar vor dura foarte-foarte mult. Procurorii pot disjunge o parte din acuzații și transmite în judecată. Spre exemplu, dacă este clar că modul de creditare a companiilor a fost eficient, atunci numai pe creditare se pot scoate din această investigație acuzațiile și transmise în judecată - adică se împart pe segmente chestiunile de investigație.

În ceea ce privește corectitudinea sau necorectitudinea expunerii la vânzare a acțiunilor Băncii de Economii, cred că aici lucrurile vor fi extrem de complicate. Noi încă nu avem o practică bine definită de a trage la răspundere organele colegiale pentru deciziile luate. Am impresia că aici un organ colegial a luat decizia de a vinde acțiunile și anume prin această procedură prin care a avut loc.”

Europa Liberă: E posibil în general, când e vorba de o decizie colegială?

Vladislav Gribincea: „Este posibil, dar în practică în Republica Moldova nu s-au întâmplat. În alte țări acest lucru are loc.”

Europa Liberă: E firesc, s-ar putea întreba unii naivi, să anunți pe cineva că vii cu percheziția biroul lui?

Vladislav Gribincea: „E neobișnuit.”

Europa Liberă: Există o mare încărcătură de revoltă şi poate chiar de ură în societate cum spuneam faţă de clasa politică şi „şmecherii” în general care au stors sistemul bancar. Acest lucru poate influenţa cumva asupra activităţii procuraturii contextul, atmosfera, protestele?

Vladislav Gribincea: „În general este cunoscut faptul că Procuratura nu a dat dovadă de prea multă independență și era extrem de sensibilă de realitățile politice. Se pare că ceea ce a avut loc la bănci nu a avut loc fără implicarea politicului. Din acest motiv eu cred că aceasta pune o presiune pe Procuratură.”

Europa Liberă: Chiar astăzi, dle Gribincea, vor fi noi audieri publice privind proiectul de lege cu privire la Procuratură, Dvs. veți participa acolo ca un actor cheie în aceste dezbateri. O Procuratură reformată din punctul Dvs. de vedere în spiritul respectivei legi ar fi reacţionat cu mai puţină întârziere la deturnările de bani uriaşe din sistemul bancar, cum cel puțin este acuzată Procuratura Generală că a procedat?

Vladislav Gribincea: „Am mai spus anterior că nu contează atât de mult viteza, cât finalitatea. Astfel de investigații durează mult. Eu vreau să cred că procurorii își fac bine treaba. Noi nu știm ce fac procurorii, deoarece materialele sunt confidențiale. Vreau să cred că ei își fac bine treaba. Chiar și o Procuratură foarte bine intenționată ar fi investigat cauza mult timp. Ceea ce totuși mie mi-a trezit suspiciunea este că, deși se cunoștea despre aceste incidente, reacțiile procurorilor au venit abia peste câteva luni după ce evenimentele s-au consumat. Adică totul s-a finalizat la sfârșitul lunii noiembrie, iar primele investigații au început abia în luna februarie.”

Europa Liberă: Dar vreo garanție personal Dvs. aveți că iată, în condițiile de acum ale unii Procuraturi ce încă urmează să fie reformată, s-ar putea ca această Procuratură să acționeze nu neapărat sub presiunea politicului, selectiv?

Vladislav Gribincea: „Știți vorba aceea „popa botează, dar zile nu dă”. Legea creează premize pentru funcționarea unei Procuraturi în mod adecvat, adică independent, însă modul cum concret va funcționa Procuratura depinde de persoanele din sistem. Dacă procurorii, care vor fi foarte independenți, nu vor dori să-și facă treaba, schimbări nu vor fi. Și spuneam de mai multe ori că prin schimbarea legii lucrurile nu se schimbă în esență. E nevoie de schimbări interne, la nivel de personal.”

Europa Liberă: Extinderea investigaţiilor promise de Procurorul General vizează în special în special activitatea instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de monitorizare şi control şi a persoanelor angajate în aceste instituţii. Procuratura Generală, dle Gribincea, ar exista vreo necesitate să fie investigată și ea în mod extins și aprofundat pentru consecinţele situaţiei critice – cum a spus dl procuror – din sistemul bancar?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că la prima vedere omisiuni mari nu sunt la nivelul Procuraturii, ci la nivelul CNA. Deoarece transferurile de bani în sume enorme peste hotare se făceau la anumite perioade de timp, iar orișicare transferuri de genul dat trebuiau raportate la CNA. De ce CNA nu a reacționat?

E o altă întrebare, mai ales având în vedere că aceste sume au fost cheltuite în beneficiul unor firme create foarte recent, cu o imposibilitatea de verificare a corectitudinii lor. Mai mult ca atât, se întrevede și o dorință de a neutraliza Banca Națională. Banca Națională a adoptat o hotărâre privind blocarea într-o anumită măsură a schemelor folosite, dar această hotărâre a fost suspendată de către un judecător de la Judecătoria Râșcani.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:32 0:00
Link direct

XS
SM
MD
LG