Grigorij Mesežnikov, născut în Rusia, stabilit de mai mult timp în Slovacia, analist politic, Directorul Institutului de Relații Internaționale din Slovacia a raspuns intrebarilor Europei Libere.
Europa Liberă: Ce credeți despre priorităţile dezvoltării relaţiilor Uniunii Europene cu vecinii pentru perioada apropiată?
Grigorij Mesežnikov: „Faptul că Uniunea Europeană, acum câţiva ani, a venit cu inițiativa Parteneriatului Estic a reflectat necesitatea apropierii, la nivel sistemic mai înalt, de procesele care au loc în fostele republici sovietice. Este evident că aceste ţări sunt interesate de conexiunea la procesul de integrare europeană, proces cu perspectivă de aderare la UE. Cred că despre aceasta trebuie de vorbit cu text deschis.”
Europa Liberă: Sunt asemenea perspective?
Grigorij Mesežnikov: „Dacă nu era acest aranjament de câţiva ani cu Uniunea Europeană, cred că aceste perspective ar fi fost iluzorii. Evident, dacă comparăm procesul integrării în Uniunea Europeană a ţărilor central-europene, care deja sunt membri UE, desigur, Parteneriatul Estic nu creează acel model condiţionat de integrare pe care l-am avut noi. În primul rând, trebuie să luăm în considerare că timpurile când a avut loc aceasta erau mai favorabile pentru noi, era sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000 şi în general situaţia internaţională era mai favorabilă, reformele în aceste ţări erau la un nivel avansat. În această privinţă beneficiile erau pentru noi, pentru acele ţări care s-au integrat.”
Europa Liberă: Acum situația nu se compară.
Grigorij Mesežnikov: „Sunt mai mulţi factori. În primul rând factorul rusesc, din păcate. Uniunea Europeană trebuie întâi de toate să ia în considerare perspectivele colaborării cu ţările Parteneriatului Estic, indiferent de poziţia Rusiei. Pentru că una e relaţia Uniunii Europene cu Federaţia Rusă, desigur e un aspect important, dar alta e relaţia Uniunii Europene cu ţările care vor să se integreze în aceasta.”
Europa Liberă: Aceste perspective depind de relaţia Uniunii Europene cu Federaţia Rusă?
Grigorij Mesežnikov: „Cred că este important ce poziţie va lua Uniunea Europeană. Dacă Uniunea Europeană va spune: „Indiferent de părerea Rusiei, pentru noi e important ca aceste ţări să adere, să colaborăm, să fie pregătite pentru a deveni membri, să aibă posibilităţi reale de a deveni membri şi vor deveni membri UE”, este un lucru care depinde de Uniunea Europeană. Acesta este principiul după care ar trebui să se dezvolte relaţiile dintre Uniunea Europeană şi aceste ţări: părerea Rusiei este interesantă pentru noi, dar ea nu trebuie să aibă veto, dreptul de veto de determinare a viitorului cetăţenilor şi al ţărilor. Nimeni din afară nu are aşa drept. Aşa drept nu a avut Rusia când am aderat noi la UE, nici în raport cu Uniunea European, nici în raport cu NATO, deşi ştim că Rusia era împotriva extinderii NATO spre Est, a spus-o cu text deschis.”
Europa Liberă: Că Rusia e împotriva NATO e clar, dar că e împotriva Uniunii Europene nu e clar.
Grigorij Mesežnikov: „Dacă ne amintim cum a fost prezentată la Moscova aderarea ţărilor central-europene la UE, acolo mare entuziasm tot nu era. Pentru că era clar că situația era percepută ca o evadare în Vest a foştilor aliaţi. Nu era evadare, dar era aspiraţie conştientă de a construi o societate pe acele principii care au demonstrat eficacitate, principii universale: regim liberal-democrat, economie de piaţă deschisă, desigur, şi garantarea securităţii, toate acestea sunt foarte importante. Dar Federaţia Rusă, cel puţin, nu a salutat acest proces. Astăzi Federaţia Rusă şi-a înăsprit poziţia și ea vede posibilitatea aderării ţărilor ex-sovietice la Uniunea Europeană ca o ameninţare la interesele naţionale. Federaţia Rusă încearcă cu tancurile să împiedice răspândirea democraţiei spre Est. Dacă Federaţia Rusă doreşte să aibă cu Uniunea Europeană relaţii bune, corecte, echilibrate, ar trebui să se dezică de această poziţie. Sunt pesimist, mă tem că probabil conducerea de azi a Rusiei, această poziție că Ucraina, Moldova şi Georgia ca membri UE sunt inacceptabile pentru Rusia, este o variantă inacceptabilă de evoluție a situației. În acest caz Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare că Rusia încetează să mai fie partener și devine nu un adversar, aș spune, aproape o țară cu viziuni dușmănoase asupra evoluției relațiilor noastre.”
Europa Liberă: Există o părere că Occidentul vrea democrație, iar Rusia vrea victorie.
Grigorij Mesežnikov: „Și Rusia, și Occidentul percep foarte bine realitatea socială. Europa e într-un proces de integrare, Europa devine un spațiu unic politic, economic. Federaţia Rusă percepe altfel aceasta. Pentru conducerea de azi a Federaţiei Ruse, cel puţin priorităţile declarate sunt legate de restabilirea formelor istorice, care, după părerea mea, au fost pierdute, cred că pentru totdeauna. Ne putem gândi la o continuare a existenţei acestor forme, dar, din perspective istorice, e puţin probabil ca aceste forme istorice învechite să existe o perioadă mai lungă. Cred că anume această concepţie, promovată de conducerea actuală a Federaţiei Ruse, ar însemna restabilirea, posibil în alte forme, posibil nu administrative, dar în orice caz a acelor frontiere de influenţă pe care le-a avut Federaţia Rusă faţă de ţările ex-sovietice, pe timpul Uniunii Sovietice. Cetăţenii acestor ţări, Moldova nu e excepţie, au altă abordare, viziune, speranţă şi în această privinţă au fost întreprinse acţiuni practice concrete, Moldova, Georgia şi Ucraina au semnat Acordul de Asociere. În Moldova, din câte cunosc, sunt rezultate concrete – regim liberalizat de vize. De aceea, încercarea de a împiedica acest parcurs, cred că şi din punctul de vedere al Federaţiei Ruse, este fără perspectivă, contraproductivă şi în niciun caz nu va ajuta la echilibrarea relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană, nemaivorbind de aceste ţări.”
Europa Liberă: Acum se discută că societatea moldovenească apreciază foarte critic acţiunile puterii. Guvernul minoritar e capabil să facă reforme?
Grigorij Mesežnikov: „Mi-e greu să dau o apreciere situaţiei interne din Moldova. E foarte important cine e la putere, care sunt priorităţile, în ce măsură elita politică se identifică cu alegerea pro-europeană. E foarte important în primul rând ca populaţia să perceapă ideea europeană, pentru că oamenii totuşi mai bine cunosc dezvoltarea politicii interne din ţară decât principiile europene. De aceea, deseori percepe acţiunile anumitor politicieni sau ale partidelor politice ca o manifestare a parcursului european, ca idee europeană, integrare europeană. În ce priveşte capacitatea guvernului minoritar de a face reforme, au fost aşa exemple. În Slovacia formal întotdeauna este guvern majoritar, dar în momente cheie, când a existat al doilea, aşa-numit guvern reformator, condus de Mikuláš Dzurinda, ce e drept, ţara era deja membră a Uniunii Europene, guvernul a pierdut majoritatea, însă şi-a dus aproape până la capăt mandatul, a făcut reforme, chiar fiind guvern minoritar. Mă aflu în Moldova de câteva zile, am avut întâlniri interesante cu reprezentanţi locali, cu experţi, au fost exprimate opinii critice în ce priveşte susţinerea cetăţenilor pentru integrarea în Uniunea Europeană. După părerea unor experţi din Moldova, aceasta se întâmplă fiindcă populaţia apreciază critic acţiunile guvernului care se poziţionează ca şi conducător al politicii europene şi, din această cauză, scade susţinerea integrării în Uniunea Europeană. Mi se pare foarte important pentru experţi, pentru jurnalişti, pentru politicieni să separe disputele politice zilnice şi problemele de valorile europene, abordările europene, normele europene. Guvernul vine şi pleacă, dar e important să conştientizăm că există alegere strategică. Dacă alegerea strategică e legată de aderarea la Uniunea Europeană, atunci trebuie evaluată activitatea guvernului prin prisma alegerii europene, dar trebuie evaluată critic și activitatea forţelor politice care se poziţionează ca forţe ce susţin integrarea europeană.”
Europa Liberă: Dar sunt şi forţele de stânga, care doresc ca Moldova să adere la Uniunea Euroasiatică.
Grigorij Mesežnikov: „Este alegerea cetăţenilor. Lupta politică presupune diferite alternative propuse ca strategii. Mi-e greu să evaluez perspectiva dezvoltării Uniunii Euroasiatice. Dar pot spune că ceea ce ţine de Uniunea Europeană este un proces real de integrare, care a adus rezultate concrete.”
Europa Liberă: Care sunt beneficiile integrării europene pe care le poate obţine Republica Moldova?
Grigorij Mesežnikov: „Moldova obţine condiţii clare pentru ca sistemul economic, politic să corespundă normelor europene, se creează spaţiu economic şi politic comun, ţara face progrese care o apropie de UE, se creează condiţii bune pentru dezvoltarea economiei, pentru inovaţii, tehnologii inovaţionale, pentru inovații sociale. Ţara are acces la o piaţă mare şi stabilă. Drept exemplu poate servi Slovacia, în 2004, când ţara adera la UE, PIB pe cap de locuitor era de 50% din media europeană, acum constituie 76%. Este nu numai rezultatul aderării formale la Uniunea Europeană, este rezultatul reformelor. Reformele însă s-au făcut pentru a corespunde standardelor europene. Este un complex de măsuri care mobilizează societatea. Cât priveşte Uniunea Euroasiatică, nu sunt expert, mi-e greu să judec unde sunt rezultatele, este un proces real de aderare sau este pur şi simplu un proces de parteneriat. Nu vreau să vorbesc detaliat, dar mi se pare că este altfel de parteneriat între ţări membre ale acestei organizaţii faţă de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Aveţi un sfat cum să se desfășoare lupta împotriva corupţiei, fiindcă cetăţenii sunt pesimişti în ce privește stârpirea corupţiei.
Grigorij Mesežnikov: „Sunt unele elemente sistemice de luptă. În primul rând, crearea premiselor instituţionale.”
Europa Liberă: Ele în Moldova sunt politizate, de aceea e greu.
Grigorij Mesežnikov: „Cred că sunt politizate nu numai în Moldova. Nu idealizez Slovacia, pentru că şi la noi, spre exemplu, sistemul judecătoresc, poate e mai avansat decât cel din Moldova, nu vreau să-mi asum responsabilitatea să compar situaţia din Moldova şi Slovacia, dar sunt probleme reale și în acesta. Experţii consideră că sistemul nostru judecătoresc e cel mai puţin reformat, în comparaţie cu celelalte domenii. Revenind la întrebarea dumneavoastră, trebuie create premisele instituţionale necesare, aceste premise se formează datorită unor persoane concrete, politicieni concreţi, reprezentanţi concreţi. Acesta este un moment. Al doilea moment, evident, ştim că în ţările noastre a coincis procesul democratizării cu procesul liberalizării economice şi privatizării. Procesul nu a fost simplu nici în ţările central-europene, au existat manifestări ale corupţiei, mari sectoare ale statului treceau în proprietate privată, lucrurile nu au fost totdeauna transparente. De aceea, e necesar ca toate legile adoptate în domeniul economic să asigure un mediu mai transparent pentru desfășurarea activității antreprenoriale, pentru ca achiziţiile publice să se facă pe bază de concurs, să se organizeze tendere, iar obiectele privatizate să nu ajungă în mâinile unor aliați politici, ale oligarhilor, dar să fie tendere deschise, transparente, toate comenzile statului să poată fi găsite pe internet.”
Europa Liberă: Dar de corupție se poate scăpa?
Grigorij Mesežnikov: „Idealiștii consideră că se poate. Însă eu recunosc, ca analist, constat că riscul corupției există totdeauna, depinde de mecanismele care sunt funcționale în societate. Dacă sistemul existent este construit astfel încât să nu tolereze corupția, va fi mai puțină corupție. Dacă sistemul nu este axat pe asta și dacă în rândul populației predomină stereotipuri de atitudine că „da, eu condamn corupția, dar dacă vor exista condiții în care să pot avea anumit profit, de ce nu aș da mită sau nu aș profita”, e o problemă complicată. Este foarte greu să stârpești corupția. Dacă însă ne vom uita pe ratingurile țărilor libere de corupție…”
Europa Liberă: Cred că țările scandinave.
Grigorij Mesežnikov: „Țările scandinave, da, pentru că la ei au fost creat premise corespunzătoare, sociale, structurale. Nu cred că la ei în genere nu există corupție, dar acolo corupția nu este un factor sistemic. În țările noastre, din păcate, încă nu am ajuns la aceasta.”
Europa Liberă: Moldova va parcurge calea spre integrare europeană împreună cu regiunea transnistreană?
Grigorij Mesežnikov: „E greu să spun. Faptul că Uniunea Europeană a semnat Acordul de Asociere cu Moldova vorbește despre existența unor intenții serioase. Ar fi foarte incorect dacă acest diferend teritorial care a apărut, cred, cu influență mare din afară, dacă această problemă ar împiedica cursul de eurointegrare în UE al Moldovei, deocamdată nu vorbim despre calitatea de membru, dar eu cred că procesul ar trebui să aibă această finalitate logică. Ar fi incorect dacă aceasta ar împiedica Moldova să se integreze în Europa, ar fi fost o victorie a acelor forțe din Europa care nu vor ca statele vecine să meargă spre vest. Același lucru este valabil și pentru situația din Georgia, care se deosebește puțin, dar are și aceasta o parte din teritoriu necontrolat de autorități. Aceasta se întâmplă și în Ucraina. Și dacă reușește acest model pe care mizează Rusia, conducându-se de ideea că aceste țări vor avea probleme cu integritatea teritorială, nu vor intra în Uniunea Europeană, aceasta ar putea fi considerată o victorie a Rusiei. Eu cred că în această situație Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de o altă abordare, cu atât mai mult că există un precedent, Cipru, care a intrat în UE. Cred că anume statutul de membru al Uniunii Europene pe care l-a obținut Cipru poate duce întâi la soluționarea pașnică a problemei și în al doilea rând la o soluționare mai apropiată a acestei probleme. Pentru că acea parte a populației cipriote care nu poate beneficia de avantajele pe care oferă statutul de membru al Uniunii Europene în cele din urmă va înțelege că merită să se lucreze în această direcție și astfel să fie țara reîntregită. Eu desigur nu sunt specializat în politica internă a Moldovei, dar calea Moldovei spre eurointegrare poate avea un rezultat pozitiv în soluționarea acestei probleme.”
