Eugen Tomac: „Indiscutabil că după alegerile de anul trecut din Republica Moldova, acest tablou pe care astăzi îl avem la Chișinău cu tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni afectează profund parcursul european al Republicii Moldova. Și aici există un risc uriaș, faptul că în mod supralicitat personajele politice care la un moment dat își asumă integrarea europeană și anumite suspiciuni în ceea ce privește cazurile de corupție, această suprapunere este foarte riscantă și ea are un obiectiv foarte clar, acela de a decredibiliza întregul proces. Aici oamenii trebuie să analizeze cu foarte mută luciditate și să separe lucrurile clar. Acordul de Asociere între Chișinău și Bruxelles este un prim pas în procesul de integrare. Și acolo sunt clar definite mecanismele prin care Moldova trebuie să își schimbe fața, adică să își facă reformele interne. Cuiul lui Pepelea în toată ecuația aceasta, și s-a văzut și în România, și nu numai, îl reprezintă corupția. Toată lumea știe că nu poate face o mică afacere cinstit pentru că ba vine de la primărie, ba vine de la fisc, ba vine nu știu de unde. Și i se cer tot felul de taxe peste taxe, mai mult sau mai puțin legale. Tot acest flagel ține în loc societatea. Nu poți să te dezvolți. Toate aceste mari scandaluri de corupție scot în evidență partea putredă a societății. De ea trebuie să scapi.”
Europa Liberă: Și atunci de aici vine întrebarea mea: cum se simt Bucureștiul și suporterii sufletiști ai Chișinăului, când cuiul acesta al lui Pepelea stă în pantof și europenii dau semne că tot mai lehamite le este?
Eugen Tomac: „La Bruxelles sunt tot oameni politici cei care iau decizii și știu că o societate atât de divizată și măcinată de foarte multe interese interne și externe nu poate face progrese peste noapte. Acesta este și motivul pentru care s-a ales această formulă, întâi se semnează Acordul de Asociere, există o serie de facilități care să stimuleze economia, pentru că dacă nu stimulezi economia să se miște, nu se schimbă nimic în societate. Oamenii care generează creștere economică sunt cei care țin motorul societății în dezvoltare, ei creează locuri de muncă, ei plătesc taxe și impozite, ei sunt cei care schimbă societatea în bine. Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri exact pentru a stimula, spre exemplu, mediul de afaceri, deschiderea pieței ș.a.m.d., că aceasta înseamnă până la urmă și piață comună. Avem, din punctul acesta de vedere, câteva măsuri destul de clare și concrete. Se regăsesc deja produse de calitate ale Republicii Moldova pe piața europeană. Eu mă bucur că în România vin foarte mulți investitori din Republica Moldova care își extind piața în România și piața românească este mare, 22 de milioane de cetățeni, deci, ai unde să te extinzi, nu ai o problemă de comunicare.”
Europa Liberă: Care la rândul ei e integrată în piața mare, de 500 de milioane.
Eugen Tomac: „Absolut. Deci, din acest punct de vedere nu ar trebui nimeni să aibă nicio reținere. Și Uniunea Europeană mai înseamnă reguli respectate. Uniunea Europeană funcționează pe niște reguli foarte clare, indiferent cine este la guvernare, trebuie să le respecte. Un stat va fi sănătos atunci când cetățenii săi vor înțelege că toți trebuie să respecte legea. Deci, din acest punct de vedere, clar, corupția reprezintă o mare problemă și ea trebuie depășită. Dar nu se va putea rezolva decât dacă ai mecanismele care să pună suficientă presiune pe decidenții politici pentru a le pune în practică. Acest lucru s-a întâmplat și în România și uitați-vă că România, după 25 de ani de democrație și luptă constantă, mai mult sau mai puțin superficială, totuși a produs niște rezultate clare. Sunt oameni care au miliarde de euro și au stat în închisoare sau sunt în închisoare pentru că au furat. Sunt oameni politici care, pentru că au încălcat legea, răspund astăzi. Așa trebuie să funcționeze societatea democratică.”
Europa Liberă: Aceasta este atractiv pentru mulţi alegători din Republica Moldova, cei care subsemnează lozinca „DNA, treceţi Prutul”. După expirarea mandatului preşedintelui Băsescu, cine este suporterul numărul unu al Republicii Moldova? Cine poată să-i dea în obraz Chişinăului pentru că nu se mişcă cu viteza pe care o aşteaptă Uniunea Europeană?
Eugen Tomac: „Dacă acum 10-15 ani pentru clasa politică nu reprezenta un subiect de interes relaţiile de pe cele două maluri ale Prutului, astăzi Republica Moldova este un subiect de interes major, prioritate pentru politica externă a României. Dar mie îmi pare rău că de când a plecat preşedintele Traian Băsescu de la Cotroceni, cât a fost domnia sa în funcţie, cel puţin în al doilea mandat, România în multe privinţe era mult mai influentă decât Federaţia Rusă în Republica Moldova. De când nu mai este domnia sa la Cotroceni, în mod clar Rusia şi-a revenit în forţă, aici este mult mai influentă decât România. O spun cu un anumit regret. Deşi majoritatea populaţiei este vorbitoare de limba română, îşi doreşte să-şi construiască un viitor în Republica Moldova, nu vrea să plece nici în România, nici în Federaţia Rusă. Republica Moldova are nevoie de un suport constant, pragmatic din partea statului român în toate domeniile. E nevoie de cooperare şi în domeniul economic, şi în domeniul energetic, şi în domeniul social. Eu insist, de exemplu, de mai bine de un an de zile, şi cred că statul român trebuie să facă lucrul acesta cât mai rapid, să deschidem piaţa forţei de muncă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Şi cred că aceasta ar avea un efect foarte bun, pentru că sunt foarte mulţi cetăţeni din zona limitrofă, de pe malul Prutului, care pot să-şi găsească un loc de muncă mai bine plătit.”
Europa Liberă: Cât de conformă cu normele europene ar fi această deschidere?
Eugen Tomac: „Nu există niciun fel de restricţii.”
Europa Liberă: Deci, e la discreţia Parlamentului de la Bucureşti?
Eugen Tomac: „Se notifică comisia pe această chestiune, dar nu există nicio restricţie, atâta timp cât impactul nu va fi atât de mare, pentru că nici salariile din România nu sunt foarte mari. Dar eu mă refer la oamenii care pur şi simplu pot face munci pentru care...”
Europa Liberă: Munci agricole, sezoniere în special?
Eugen Tomac: „...angajatorii români nu mai găsesc forţă de muncă calificată în România, pentru că au plecat patru milioane de cetăţeni români din România. Şi decât să îți aduci forţă de muncă din alte state, cum ar fi din Asia şi nu numai, de ce să nu angajezi cetăţeni ai Republicii Moldova?”
Europa Liberă: Adică vidul acesta oricum va fi completat. Mai aveţi pe listă o propunere, să fie finanţare masivă pentru cultură, artă. Aceasta înseamnă totuşi nişte bani importanţi.
Eugen Tomac: „Statul român încasează din Republica Moldova aproape şase milioane de euro anual din taxele consulare. Mi-aş dori ca aceste taxe consulare să fie diminuate, am şi un proiect de lege care sper săptămâna viitoare să fie adoptat în Parlament, după aproape doi ani de dezbateri. Am cerut ca taxele consulare să fie reduse cu 90% în procesul de redobândire a cetăţeniei române, tocmai pentru a veni în întâmpinarea oamenilor, pentru că mulţi români de aici, din Basarabia, nu-şi permit să-şi ducă până la capăt întregul proces de redobândire a cetăţeniei române. Pentru că, după ce primesc certificatul de cetăţenie, nu pot să-şi mai facă certificatul de naştere, de căsătorie, buletinul, paşaportul ş.a.m.d., pentru că sunt foarte scumpe.”
Europa Liberă: Deci, ca să fie clar, vorbim despre taxe la perfectarea actelor, pentru că la viză demult nu mai percepe nimeni nimic.
Eugen Tomac: „Nu. Pentru cetăţenii români, mă refer la cei care au obţinut cetăţenia română, să li se reducă cu 90%.”
Europa Liberă: Şi procedurile respective costă mulţi bani.
Eugen Tomac: „Foarte mult. Numai un certificat de naştere costă în jur de 120 de euro. Cred că 12 euro ar fi rezonabil. Deci, din aceste taxe pe care le strânge statul român să se creeze un fond cultural numit „Basarabia” şi statul român să ofere suport pentru programe culturale şi educaţionale tuturor celor care promovează cultura şi limba română în Republica Moldova – şcoli, licee, uniuni de creaţie, ziare, reviste, posturi de radio. Cred că acest lucru poate fi făcut şi ar fi de un real folos pentru promovarea culturii şi limbii române în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Acum când staţi de vorbă, şi aţi avut probabil ocazia, cu oameni de rând care nu împărtăşesc ideea europeană, pe care îi sperie unirea şi tocmai din această cauză devin adversarii europenităţii, pentru ei ce mesaj aţi avea?
Eugen Tomac: „Am avut mai multe întâlniri, inclusiv cu comunişti „convinşi” din Republica Moldova, după lungi discuţii, mi-am dat seama că nu au niciun argument, ci pur şi simplu sunt captivi ai acestei mişcări de propagandă care a existat încă în perioada sovietică. Îmi aduc aminte şi acum, la Bălţi, am avut o discuţie cu mai mulţi reprezentanţi ai primăriei din Bălţi, la care a asistat şi primarul municipiului Bălţi, discutam şi despre comunism, şi despre victimele pe care le-a produs stalinismul încă înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, le-am spus: „Cum puteţi fi exponenţii unui regim care s-a clădit pe teroare şi pe tortură?”. Am discutat foarte aplicat, mi-a plăcut că oamenii au avut propriile puncte de vedere. Eu cred că singura soluţie pentru a depăşi această prăpastie care există în societatea Republicii Moldova este dialogul deschis. Oamenii care fug de dialog, oamenii care sunt isterici, se panichează şi nu sunt capabili să construiască, sunt oamenii slabi şi ei trebuie evitaţi şi înlocuiţi cu oameni care sunt capabili să construiască, să aibă curaj să privească realitatea în faţă, exact aşa cum este ea. Eu văd cum diverşi politicieni își schimbă opţiunile de la stânga la dreapta, azi sunt mari promotori ai unionismului, peste doi-trei ani adversari, aceştia sunt oameni slabi, oameni care nu vor lăsa nicio urmă din punct de vedere politic. Important este ca societatea să aibă puterea de a le acorda încredere celor care cu adevărat merită, care privesc pe obiective şi mai puţin spre teme mărunte care ţin de viaţa de zi cu zi.”
Europa Liberă: Şi mai ales mai puţin spre propriile buzunare.
