Alianţa Anticorupţie, o uniune a peste 20 de ONG-uri cu precădere din sfera politicilor publice, drept, instituţii democratice, s-a declarat recent, printr-o declaraţie, „profund îngrijorată și indignată de desfășurarea investigațiilor și anchetei în privința afacerii BEM - Banca Socială – Unibank”. Până în prezent, – se spune în textul declaraţiei, – nimic de luat în seamă, iar dosarele penale intentate arată dorinţa de a îngusta drastic aria cercetărilor”. Ce au mai constatat membrii Alianţei şi ce solicită autorităţilor relevante ale statului, dar şi instituţiilor internaţionale? Cu ce efect? O convorbire la această temă cu un expert şi unul dintre semnatarii declaraţiei, Sergiu Ostaf, director executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO).
Europa Liberă: Aşadar, sunteţi, alături de alţi membri ai Alianţei Anticorupţie, semnatar al recentei declaraţii cu privire la modul – demn de toată tristeţea, cum reiese din text – în care se lămuresc lucrurile în cazul „afacerii” BEM, Banca Socială și Unibank. Mai întâi, haideţi să concretizăm câteva poate cele mai importante din motivele apariţiei acestei declaraţii.
Sergiu Ostaf: „Într-adevăr declarația a apărut în perioada în care Procuratura Generală anunțase că va investiga doar unele epizoade sau unele evenimente care s-au produs în sectorul financiar-bancar şi ca urmare, de fapt, a acelor dezbateri în plenul Parlamentului şi a informațiilor prezentate în spațiul public, din care era clar că Procuratura se va concentra doar pe anumite elemente ale acestor evenimente, cum ar fi delapidarea fondurilor prin acordarea unor credite neperformante unor firme. Am considerat, deci, că e un scop îngust definit de către Procuratură. Totodată, tot în acea ședință a plenului Parlamentului, șeful CNA, anunțând despre anumite dosare, viza exact același obiect de investigații în ceea ce privește acordarea unor credite neperformante sau credite acordate în unele condiții dubioase. Foarte mulți din cei care observă și analizează evenimentul acesta s-au nedumerit - de ce accentul este atât de îngust sau obiectul investigației este atât de îngust? Ca urmare a acestor înțelegeri și dezbateri în societate, a venit acest apel care a încercat să deschidă paranteze, să spună că de fapt în acest sector bancar s-au produs mai multe evenimente care trebuie să fie obiectul investigației.”
Europa Liberă: O reacție a fost anunțul Procuraturii de a extinde ancheta?
Sergiu Ostaf: „Eu sper că, într-o anumită măsură, a fost și contribuția societății civile, deși cred că există și alte argumente în acest sens. Eu personal am privit pozitiv declarația aceasta și sper că ea este una „pe bune” și reflectă o intenție foarte serioasă a Procuraturii, dar și a altor instituții care să investigheze nu doar acele procedee de acordare a creditelor neperformante în perioada anilor 2013-2014, dar și investigația acestor acordări de credite în perioada anterioară, din anul 2007 încoace, pentru că cunoaștem că la BEM, de fapt, problema ce ține de acordarea creditelor a fost semnalată şi anterior. Totodată era important să înțelegem că Procuratura extinde aceste investigații și în ceea ce privește felul în care a fost luată decizia de privatizare, sau de cedare a unui pachet important al statului în această bancă, care a condus-o ulterior la mai multe probleme. Şi în ceea ce priveşte felul în care s-au comportat reprezentanții statului în consiliul de administrație în perioada din 2010 încoace. Deci, a fost foarte important să auzim acest mesaj, dar nu în ultimul moment - și investigația Procuraturii și a altor organe vizavi de comportamentul instituțiilor publice în ceea ce privește conformitatea mandatului Băncii Naționale, dacă nu a existat cumva comportament neglijent și lipsă de responsabilitate din partea Băncii Naționale. A fost interesant să observăm și intenția Procuraturii de a investiga acele epizoade legate de deciziile luate de niște comisii guvernamentale în ceea ce privește decizia finală de a nu participa în emisia acțiunilor atunci când statul a pierdut pachetul de control în Banca de Economii. Deci, toate acestea probabil că acuma mult mai bine se înscriu în scopul interesului public de a vedea, în ansamblu, ce s-a întâmplat în sectorul financiar-bancar în ultima perioadă de timp.”
Europa Liberă: În declaraţie se face referire la Procuratura Generală care şi-ar justifica „astenia” în acest caz prin absenţa unei plângeri cu privire la prejudiciu. Despre ce este vorba de fapt? Şi a dispărut această problemă între timp?
Sergiu Ostaf: „Eu nu cred că Procuratura Generală ar putea să-și justifice lipsa de acțiune cu lipsa vreunei adresări, petiţii din partea cetățenilor, pentru că de fapt întreaga societate este copleșită de acest fenomen, cunoaște suficiente fapte și, eventual, ar putea să fie pornită această examinare sau investigație pe baza faptelor care se cunosc în spațiul public. Prin urmare, nu e nevoie de o petiție sau de o sesizare din partea unui cetățean, pentru că se pare că persoanele care au fost implicate în întreaga această afacere au știut să construiască un circuit închis, încât informația să nu iasă în spațiul public. Prin urmare, nu poate să se justifice Procuratura Generală pentru lipsa de acțiuni anterioare prin faptul că nu există această sesizare. Ce este important în opinia mea e că Procuratura Generală trebuie să vadă modul în care s-a comportat Serviciul autonom pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor care se află în cadrul CNA, în special factorii de conducere în cadrul acestui serviciu autonom care e constituit la începutul anilor 2000 la insistența partenerilor de dezvoltare din Statele Unite pentru a preveni astfel de fenomene. Eu cred că în sensul acesta e nevoie ca conducerea CNA să se autosesizeze, să vadă în ce măsură, pe cât de corect s-a comportat acest serviciu autonom din cadrul CNA. Dar există și alte aspecte care neapărat trebuie să le cunoaștem în viitorul foarte apropiat: dacă există vreun progres pe toate aceste epizoade despre care acum am vorbit sau nu? Pentru că Procuratura și CNA trebuie să țină la curent opinia publică vizavi de acest progres. Nu e suficient un anunț, care a fost făcut deja de două de săptămâni, dar e necesar şi un progres. Cât de mult progresează, care sunt rezultatele înregistrate la această etapă?”
Europa Liberă: Un aspect din textul aceleiași declarații - a fost cerută expres securizarea probelor… Există temeri că acestea ar putea fi distruse, dacă nu cumva deja au fost?
Sergiu Ostaf: „Am văzut și în raportul Kroll că ar trebui să fie întreprinse niște măsuri imediate pentru a securiza acele servere, acele calculatoare pe care se conțineau informații în formă electronică din cadrul BEM-lui și din cadrul Băncii Sociale care înregistrau în mod automat toate acțiunile, tranzacțiile. Din momentul în care a dispărut o bună parte din informațiile de pe hârtie, aceste dosare, documente vizavi de acordarea creditelor, vizavi de felul în care au fost luate multe decizii în ceea ce privește acel automobil care a transportat aceste probe şi a dispărut la un moment dat. În sensul acesta este important ca Procuratura să vadă în ce măsură raportul acesta Kroll, care a recomandat securizarea probelor, și Banca Națională trebuiau să se miște imediat, încă din primele două săptămâni ale lunii martie, să asigure acest lucru și presupun acum că au făcut-o. Dar dacă Banca Națională nu a realizat toate acțiunile necesare sau, eventual, dacă în cadrul băncilor nu s-au păstrat aceste date în formă electronică, atunci am fi putut să avem o problemă în ceea ce privește demonstrarea faptului vinovăției anumitor persoane. Și în sensul acesta Procuratura trebuie într-adevăr să vadă cât de corect s-a administrat securizarea probelor încă în luna martie.”
Europa Liberă: Povara returnării miliardelor furate va fi pusă – după cum pare și lucrul acesta este semnalat în declarație – pe umerii cetăţenilor. Există vreo posibilitate pentru cetăţeni de a se opune unei eventuale decizii în acest sens?
Sergiu Ostaf: „Eu cred că există o înțelegere incontestabilă, și asta s-a văzut în plenul Parlamentului atunci când au fost audierile pe marginea acestei situații, că instituțiile publice, de la CNA până la Procuratură, au suficiente instrumente și pârghii pentru a demara toate acțiunile necesare în spațiul Republicii Moldova pentru a vedea unde sunt activele respective şi, dacă va fi cazul, și în afara Republicii Moldova. Şi în sensul acesta s-a vorbit despre relațiile directe și comunicările directe cu servicii similare de prevenire și combatere a spălării banilor din alte state şi, totodată, cu organele de urmărire penală din acele state în care să fie identificate aceste active și unde s-au materializat aceste active – în iahturi în imobile sau altceva. În sensul acesta sper foarte mult că această declarație făcută de ambele aceste organe au substanță și vor fi într-adevăr urmate de acțiuni foarte concrete în viitorul apropiat, fie că Parlamentul va trebui prin intermediul unei audieri publice să ne povestească despre mersul anchetei, fie că vor exista anumite comunicări în spațiul public foarte exhaustive vizavi de progresul în privința localizării asigurării activelor respective, dar și mersul dosarelor. Deci, eu sper că aceste declarații au substanță, pentru că, în lipsa acesteia, încrederea societății față de aceste organe va cădea și mai jos și atunci putem vorbim despre lipsa realizării atribuțiilor sale în sensul cel mai elocvent al cuvântului.”
Europa Liberă: Când se cere dl Ostaf sau când se subliniază în declarație că este inadmisibil să fie persecutate persoanele publice, experții în domeniul financiar-bancar, formatorii de opinii sau cetățenii și rezidenții respectivi pentru dezvăluiri și opinii în acest caz, ce se are în vedere, de fapt că există așa ceva? De exemplu, Dvs. că vorbiți acum în această dimineață cu noi sunteți expuși unui pericol așa cum reiese din această declarație?
Sergiu Ostaf: „Eu aș vrea în primul rând să mă refer la acele persoane care în acea perioadă dețineau anumite funcții, care probabil nu au avut suficient curaj sau au fost parte a unei presiuni şi nu au divulgat, sau nu au depus suficiente acțiuni pentru a transmite în spațiul public informații despre toate tranzacțiile dubioase sau acțiunile incorecte din partea instituțiile publice. Acuma însă (și aceasta este plauzibil, și este foarte important să se întâmple, pentru că doar prin această modalitate se curăță societatea de diverse acțiuni incorecte din trecut), ele divulgă aceste informații, explică aceste lucruri și această este important. În special pentru purificarea societății din interior și pentru a încuraja libertatea de exprimare vizavi de acțiunile incorecte. Şi sigur că mă refer în cazul aceasta la dl Veaceslav Negruță. Sper foarte mult că o să apară și alte persoane care vor demonstra curajul și vor vorbi foarte clar despre ceea ce s-a întâmplat. Pentru că anume această acțiune mă interesează. Nu vorbesc despre rolul lor în diverse activități, epizoade din trecut, dar felul în care vorbesc acuma despre ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă. E important, pentru că anume prin această metodă noi ca societate putem să ne purificăm, să ne curățim și să ne debarasăm de unele procedee din trecut. Ceea ce fac eu acum este vocația mea civică și a altora dintre cei care au semnat această declarație. Şi sigur că nu se referă la noi, cei din sectorul civic, care vorbesc despre aceasta, dar la cei care au fost în sistem și care acum au curaj să vorbească despre această.”
