Guvernul a respins astăzi un proiect de lege propus de ministerul Justiției care acordă mai multă independență Comisiei Naționale de Integritate și simplifică procedura de confiscare a averilor demnitarilor în cazul în care Comisia depistează că nu sunt justificate prin veniturile declarate. Parte a unui pachet mai mare de măsuri anticorupție, inițiativa legislativă nu va mai ajunge pe masa deputaților, decât dacă sunt modificate.
Miniştri din partea PD s-au opus votării pachetului de legi privind reformarea CNI şi schimbarea mecanismului de declarare a averilor şi intereselor demnitarilor. Susţinut doar de miniștri din partea PLDM, proiectul nu a acumulat majoritatea şi a fost respins de Guvern. Pachetul de legi a fost supus la vot la insistenţa ministrei educaţiei Maia Sandu, după ce viceprim-ministrul democrat Victor Osipov a propus reîntoarcerea proiectul în grupul de lucru spre îmbunătăţire, anunţând că ar avea semnale că propunerile nu vor fi sprijinite de deputaţi. Victor Osipov a mai adăugat că modificările propuse au fost discutate şi în consiliul alianţei de la guvernare.
„După ce am comunicat şi ieri, şi astăzi cu mai mulţi deputaţi am înţeles că există un dezacord conceptual faţă de reforma care se propune.”
Printre nemulţumirile deputaţilor, sonorizate de Victor Osipov, ar fi că inspectorii de integritate, cei care ar urma să fie instituiţi exclusiv pentru a verifica declaraţiile de venituri şi averi ale demnitarilor ar obţine „puteri foarte mari.” Un alt dezacord „conceptual” cum l-a numit Osipov este că CNI nu va mai funcţiona ca un organ colegial, în care deciziile se iau prin majoritatea votului, ci puterea va fi „concentrată în mâinile preşedintelui instituţiei.”
Experţii anticorupţie au anticipat din start că aceste modificări, pe care le cred revoluţionare, nu vor fi sprijinite de parlamentari. În primul rând, pentru că inspectorii de integritate vor putea verifica nu doar informaţia din declaraţii, dar şi averile propriu-zise, iar dacă vor constata discrepanţe, să poată solicita confiscarea averii ilicite şi chiar eliberarea din funcţie a demnitarului corupt prin intermediul instanţelor judiciare. Un alt element foarte important al reformei, de natură să nemulţumească deputaţii, spun experţii, este că CNI ar urma să fie scos de sub control parlamentar şi să devină, cel puţin în aparenţă, o instituție independentă de factorul politic. Membrii comisiei, dar şi Președintele instituţiei ar urma să nu mai fie delegaţi de partidele parlamentare, pentru că experiențele anterioare au arătat cu cât greu se ajunge la un consens între actualii cinci membri în ceea ce priveşte verificarea averilor demnitarilor cu afilieri politice. Reforma respinsa de guvern astăzi prevede că instituţia ar urma să fie compusă din câte un reprezentant de la Parlament, Guvern, Procuratura Generală, Consiliului Superior al Magistraturii, Congresul autorităţilor publice locale, societate civilă şi mass-media. Preşedinte şi vicepreşedintele CNI urmând să fie numiţi de şeful statului, la propunerea Consiliului de Integritate.
Premierul Chiril Gaburici, care potrivit unor experţi a fost înlăturat tocmai pentru că declarase război corupţiei şi-a exprimat regretul că acest pachet de legi, pe care l-a numit puternic şi corect, nu a fost susţinut de majoritatea miniştrilor. Vladimir Grosu, ministrul justiţiei, a atenţionat că nevotarea acestei reforme va duce inevitabil la tăierea suportului financiar european pentru reforma justiţiei.
