Economiștii spun că exigențele rusești și standardele europene ar trebui să-i motiveze pe agricultori să-și modernizeze producția pentru a putea exporta pe aceste piețe. Agricultorii, la rândul lor, spun că motivație au destulă, dar le lipsesc investițiile și mai multă înțelegere din partea autorităților, care mențin felurite bariere birocratice. Valentina Basiul a încercat să afle mai multe despre birocrația aflată în calea exportatorilor agricoli.
Imediat după şedinţa de ieri, Guvernul a anunțat că a simplificat procedurile vamale la exportul de mărfuri în Uniunea Europeană, măsuri menite să reducă din timp şi costuri şi să dinamizeze comerţul spre piaţa comunitară. Unii fermieri sunt de părere că iniţiativa nu va reduce însa hăţişul birocratic.
În cazul în care decizia nu va fi contestată la Curtea Constituţională, agenţii economici care efectuează cel puţin 30 de exporturi în trimestru, au o experienţă în domeniu de trei ani şi nu a admis încălcări grave a legislaţiei vamale vor putea face exporturi spre UE fără certificatul de origine a mărfurilor, doar în baza unui declaraţii pe factură pe propria răspundere. Lista celor care vor beneficia de un regim preferenţial va fi întocmită de Serviciul Vamal.
Astăzi, la exportul mărfurilor de origine vegetală, cu care se mândreşte cel mai mult Republica Moldova, sunt necesare certificate eliberate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, inclusiv de laborator, plus acte eliberate de Serviciul Vamal, cum este certificatul prin care este confirmat că marfa este produsă în Republica Moldova. Potrivit şefului Direcţiei marketing şi relaţii internaţionale de la Ministerul Agriculturii, Sergiu Ţirigan, cei absolviţi de această ultimă procedură vor fi monitorizaţi prin alte mecanisme. La părerea lui, acest control indirect este în conformitate de practicile comunitare şi ar trebui să ducă la impulsionarea comerţului.
„În UE toate sistemele de control se presupun a fi în modul următor: maxim posibil din atribuţii sunt date la nivelul agenţilor economici, iar sistemul de control este bazat pe un sistem de management al riscurilor, care presupune că există elemente de control minim, dar în schimb penalităţile sunt foarte mari”.
Producătorul şi exportatorul de mere de la Soroca Constantin Fruculiţă este sceptic vizavi de intenţia autorităţilor de a reduce din procedurile birocratice, iar decizia de marţi o califică drept „un păsuleţ mic”.
„Sunt cu mult mai multe întrebări care au rămas nerezolvate decât problema asta. Prin raioane se mai percepea nişte mită pentru treaba asta, se mai întindea acolo o zi sau o jumătate de zi, cât maşina era încărcată, dar deja erau schimbări spre bine”.
Anul trecut Constantin Fruculiţă a dus mere în Marea Britanie şi în România şi afirmă că, odată stabilite toate detaliile cu importatorii, nu a avut probleme la capitolul eliberare de certificate pentru export. În opinia sa, un agricultor moldovean ar trece lejer peste procedurile birocratice dacă ar fi rezolvate toate problemele legate de producere.
Potrivit directorului executiv al Asociaţiei Moldova-Fruct, Iurie Fală, cele mai mari provocări pe care le au acum producătorii şi exportatorii de fructe sunt pătrunderea pe noi pieţe de desfacere şi recunoaştere certificate fitosanitare, unde, în opinia sa, statul are rol deschizător de drumuri.
„Avem potenţial pe pieţe noi în care ar trebui parcurse acele proceduri guvernamentale în care să fie recunoscute actele eliberate de statul Republica Moldova. De exemplu, noi avem aşa o posibilitate să exportăm în Egipt. Avem un regim comercial mai îngreunat cu Egiptul. De asemenea, avem probleme de recunoaştere a certificatelor fitosanitare cu India. Ei sunt interesaţi să procure fructele noastre că ele sunt deosebite pentru ei”.
Persoanele care mi-au vorbit, ce-i drept în surdină, despre amploarea birocraţiei şi a corupţiei la ieşirea mărfurilor din ţară, recunosc că în ultimii ani se înregistrează o oarecare reducere a acestor fenomene. Ei aşteaptă ca autoritățile să se ţină de cuvânt şi să transforme acest proces în unul electronic, ca ulterior să se poată concentra pe cucerirea consumatorilor străini şi respectarea birocraţiei europene, mai sofisticate decât oricare alta.
