De ce populaţia Republicii Moldova este mult mai mare în statistici oficiale, decât în realitate? Şi de ce, de exemplu, statistic bărbaţii şi femeile de aici trăiesc mai mult, în timp ce se petrec din viaţă uneori cu ani mai devreme?
O convorbire la această temă cu doctorul în sociologie Olga Găgăuz, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Naţional de Cercetări Economice.
Europa Liberă: Primul barometru demografic lansat la Chişinău recent de Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) arată - cel puţin aşa cum înţelege omul simplu - deficienţe ale statisticii oficiale. În orice caz, aşa se înţelege din acest studiu intitulat „Care este numărul real al populației Republicii Moldova?”. În primul rând, dna Gagauz de ce BNS consideră că populația Republicii Moldova, de exemplu, este de 3,55 milioane de locuitori, pe când estimările alternative arată că numărul real al populației constituie circa 2,9 milioane. O „exagerare”, ca să spunem aşa, de peste 660 mii de oameni?
Olga Gagauz: „Această discrepanță este un rezultat al metodologiei de înregistrare a populației, deoarece Biroul Național de Statistică calculează numărul populației stabile, care include și migranți, adică pe cei care lipsesc din țară mai mult de 12 luni, ceea ce nu corespunde standardelor europene cu privirea la evidența fluxurilor migraționale.
Cunoaștem foarte bine că mai mult de două decenii Republica Moldova se confruntă cu migrația masivă, migrația de muncă, sunt foarte multe cazuri când migrația de muncă se transformă într-o migrație definitivă și acest fenomen este cunoscut foarte bine. Practic fiecare familie din Republica Moldova are rude, are cunoscuți, prieteni care, odată plecați peste hotare la muncă, se stabilesc permanent cu traiul în diferite țări europene, dar aceste persoane rămân în statistica oficială.
Acest barometru demografic a avut ca scop atenționarea cu privire la această discrepanță în primul rând a persoanelor care iau decizii politice, deoarece foarte mulți indicatori socio-economici, socio-demografici se calculează în raport cu numărul populației, respectiv acești indicatori sunt distorsionați.”
Europa Liberă: Totuși, dna Găgăuz, pare incredibil că o instituţie a statului Biroul Național de Statistică oferă - din cauza unor metode parcă evident defectuoase - date nesigure despre totalul populaţiei, despre speranţa de viaţă, date ce denaturează politicile în domeniul populaţiei şi dezvoltării. Cum şi cine poate îndrepta această stare de lucruri?
Olga Gagauz: „Este necesar de a racorda legislația națională la standardele internaționale cu privire la evidența migrației. În primul rând, trebuie de introdus noțiunea de „reședință obișnuită” și de înregistrat toate fenomenele demografice, inclusiv migrația de muncă în raport cu această noțiune. Din numărul populației trebuie să fie excluse persoanele care lipsesc din țară mai mult de 12 luni și trebuie să fie incluse persoane care vin în țară și care se află în țară mai mult de 12 luni.
Nu este doar vina Biroului Național de Statistică, această eroare se trage încă de la recensământul din anul 2004. Atunci a fost luată așa o decizie politică cu toate că s-au înregistrat peste 130 mii de persoane, care la momentul recensământului din anul 2004 lipseau din țară mai mult de 12 luni, dar aceste persoane au rămas în statistică și de atunci numărul populației se calculează în raport cu recensământul populației.
Evident că recensământul prezintă un punct de pornire pentru calcularea efectivului populației. Noi am așteptat că o claritate o să ne aducă recensământul populației și a locuințelor din anul 2014 și vreau să spun că a fost făcut un pas înainte în acest aspect. Acest recensământ se bazează pe noțiunea de „reședință obișnuită”, dar până când rezultatele acestui recensământ nu se prelucrează și considerăm că trebuie să fie întreprinse toate măsurile pentru urgentarea procesului de prelucrare a rezultatelor recensământului a populației și a locuințelor din anul 2014.”
Europa Liberă: Cum se explică dna Găgăuz faptul că până în prezent definiţiile naţionale în domeniul migraţiei internaţionale nu sunt racordate la standardele Uniunii Europene? Ceea ce, în consecinţă, denaturează și numărul, şi structura populaţiei prezente, și politicile care sunt elaborate, și eventual politicile din diferite domenii - sănătate, piața munci, sistemul de asigurări sociale… Toate au se pare în acest caz un punct de pornire inexact?
Olga Gagauz: „Exact din cauza că noi nu putem să știm numărul exact al copiilor de vârsta preșcolară sau a copiilor de vârstă școlară, numărul de studenți, numărul de pensionari și trebuie să avem o statistică fiabilă pentru elaborarea politicilor socio-economice și sociale. Probabil că există un șoc psihologic: cum adică să-i excludem din numărul populației pe cetățenii noștri? Dar totodată trebuie să respectăm standardele internaționale și această situație din an în an devine tot mai complicată.
Noi nu ridicăm prima dată această întrebare și s-a discutat și cu reprezentații Biroului Național de Statistică și cu reprezentanții altor instituții, care la fel sunt responsabili pentru înregistrarea numărului populației. Lucrul acesta, de fapt, se înțelege, dar până când nu sunt introduse modificări necesare în legislația națională, anume această noțiune „reședința obișnuită” și trecerea la înregistrarea fenomenelor demografice în raport cu această noțiune.”
Europa Liberă: În ce măsură, luând în consideraţie aceste discrepanţe, electoratul, lista alegătorilor poate deveni mai subţire sau mai groasă?
Olga Gagauz: „Evident că, în realitate, lista alegătorilor este cu mult mai mică.”
Europa Liberă: Potrivit raportorului Centrului de Cercetări Demografice au fost calculate greşit şi rata totală a fertilităţii şi speranţa de viaţă. Cât de mare este greşeala şi prin ce se explică aceste erori?
Olga Gagauz: „Din cauza că numărul de nașteri, deci rata totală de fertilitate, se calculează în raport cu numărul de femei de vârstă fertilă. Dar acest număr este supraestimat și, evident, că rata totală de fertilitate este subestimată. Cu toate că statistica ne artă că rata totală de fertilitate în ultimii ani constituie 1,26-1,28 copii per femeie de vârstă fertilă, în realitate ea este mai înaltă. Conform estimărilor noastre ea e de în jur de 1,65 copii per femeie de vârstă fertilă, pe când indicatorii ce țin de sănătatea populației sunt cu mult mai nesatisfăcători decât arata statistica oficială.
Tot din cauza că acești indicatori se calculează în raport cu populația supraestimată și ca rezultat avem indicatori subestimați. Cu toate că statistica oficială ne arată o dinamică pozitivă în speranța de viață la naștere, conform calculelor noastre nu este înregistrată o tendință pozitivă în acest aspect și în general la indicatori ce țin de sănătatea populației, și alți indicatori socio-economici, de exemplu PIB pe cap de locuitor, o să fie mai mare decât arată statistica.”
Europa Liberă: Dar cum influențează, din punctual Dvs. de vedere, această oglindă „strâmbă” speranță de viață? Asta ar însemnă că lumea ar putea ieși mai devreme sau mai târziu la pensie?
Olga Gagauz: „Nu, acest indicator nu are nicio influență asupra sistemului de asigurări sociale. Este un indicator care caracterizează doar sănătatea populației. Estimarea corectă a numărului de persoane care ating vârsta de pensionare în anul respectiv este dificilă din cauză că poate fi supraestimată sau subestimată și așa la toate capitolele. Deci, nu avem un tablou real în toate sectoarele socio-economice din cauza acestor discrepanțe în numărul populației și în acest context evident că lipsa datelor fiabile pentru elaborarea politicilor poate să aibă și un rezultat negativ. Măsurile care vor fi întreprinse pot să nu aibă un efect pozitiv, ba chiar ar putea avea și un efect negativ din cauza că nu au fost elaborate, bazate pe o statistică corectă, exactă despre numărul populație.”
