Istoria înaintează pe panta sa rea, scria Hegel. Diavolul a existat și va exista mereu, cât se poate de palpabil, ne spunea, lui Marius Stan și mie, Alain Besançon. Ne reamintea unul dintre cele mai tulburătoare pasaje din “Secolul meu” de Aleksander Wat, dracul în carne și oase văzut la închisoarea Butyrka. La FNAC am cumpărat, în colecția "Pléiade", Malraux și Camus. Orice intelectual care se respectă ar trebui să aibă în biblioteca sa “Condiția umană” și “Omul revoltat”. Am luat și cartea despre diavolul Beria de Françoise Thom și pe cea a lui Victor Klemperer intitulată “LTI, la langue du IIIème Reich”, limba celui de-al Treilea Imperiu (Reich). Diavolul avea a sa imbecil-ezoterică langue de bois. Françoise Thom a scris cartea clasică despre acest construct în care ceea ce se spune are o singură menire esențială: să oculteze și să desfigureze realitatea. Alain Besançon, discipolul lui Raymond Aron și prietenul de idei al unor Martin Malia și Leszek Kołakowski, a deconspirat cu admirabilă pasiune și maximă rigoare ideocrația comunistă. Ne-a vorbit cu căldură despre Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, despre legătura sa strânsă cu editura Humanitas, care i-a publicat cărțile în excelente traduceri românești.
La Conciergerie am meditat la lista executaților din vremea Revoluției Franceze: Danton, Camille Desmoulins, Robespierre, Fouquier-Tinville, acel precursor și model al lui Andrei Vîșinski și al lui Roland Freisler. Ca religie seculară, bolșevismul (deci nu doar “stalinismul”) a fost un fundamentalism politic, o gnoză ce s-a dorit universal-redemptivă. Leninismul s-a născut la intersecția dintre marxism, nihilism și mesianism rus. Nu trebuie neglijat factorul numit de Isaac Deutscher “magie primitivă” (Deutscher a greșit în multe privințe, dar nu pe acest subiect). Bolșevismul nu a mântuit pe nimeni, a creat în schimb o monstruoasă colonie penitienciară. Acesta a fost adevărul despre catastrofele legate de încarnarea Diavolului în Istorie. Un Diavol numit Lenin, Stalin, Hitler, Mussolini, Mao, Ceaușescu, Enver, Pol Pot, Abimael Guzmán, Castro, etc. Ne-am întâlnit la Aeroportul Roissy cu Alexandru Călinescu. Ne spune că Thierry Wolton pregătește o serie de cărți monumentale despre comunism: criminalii, victimele, complicii…
La Palais du Luxembourg o expoziție de picturi și desene despre dinastia Tudorilor. Îmi aduc aminte de piesele istorice ale lui Shakespeare, de tragedia mea favorită, “Richard al II-lea”, de replica aceluia care, după uciderea lui Richard de Bordeaux, îi spune celui care avea să devină atunci Henric al IV–lea: “Ai vrut s-o vreau”! Privesc portretele lui Elizabeth, regina-fecioară și ale rivalei-victimă, Maria Stuart, eroina minunatei biografii de Stefan Zweig. Anamorfoza unuia dintre Tudori îmi readuce în minte cartea lui Jurgis Baltrušaitis citită cu patru decenii în urmă. Ideile politice au suferit în veacul totalitarismelor transfigurări dintre cele mai năucitoare…
Istoria secolului XX este una ce face să pălească universul intrigilor, comploturilor și vendetelor din piesele unor Marlowe sau Shakespeare. La Tbilisi am vorbit îndelung cu intelectuali georgieni despre anii Marii Terori. Despre sculptorul Iakob Nikoladze, discipolul lui Rodin, devenit apologet estetic al lui Stalin. Citesc biografia acelui Janus care a fost Beria, criminal sadic și reformator secret, bolșevic ardent cu ascunse simpatii menșevice. Fără a cunoaște capitolele georgiene din biografia sa este imposibil să reconstitui personajul. Georgia a fost singurul experiment politic menșevic, a fost lichidat în fașă. Unii prieteni din Tbilisi au rezerve față de filmul “Căința” al lui Tenghiz Abuladze, li se pare prea înclinat spre misticism religios. Eu nu l-am perceput astfel. Totalitarismul a falsificat binele, cum scria Besançon, plecând de la Vladimir Soloviov și George Orwell. O ipoteză la care reflectăm în continuare, pregătind “Dosarul Lenin”, de fapt o teză confirmată la Auschwitz și la Kolyma. Este semnificația capitolului intitulat “The Decline of the Nation-State and the End of the Rights of Man” din capodopera Hannei Arendt, “The Origins of Totalitarianism” (tradusă tot la Humanitas). Trăim în continuare sub semnul a ceea ce marea gânditoare a numit “The Perplexities of the Rights of Man”…
