Veste proastă pentru consumatori: energie electrică s-a scumpit cu 30-37%, în funcţie de furnizor, şi gazele naturale cu 15,4%. Ambele majorări de tarife au loc într-o singură zi, după o şedinţă maraton a ANRE.
Directorul general al ANRE, Sergiu Ciobanu, a acceptat să ne explice de ce această scumpire şi cu ce posibil impact.
Europa Liberă: Într-o singură zi, aţi operat majorări de tarife şi la curentul electric, cu 30-37% în funcție de furnizor, şi la gazele naturale, cu 15,4%. De ce aceste scumpiri? Doar din cauza scumpirii valutei cu care furnizorii locali cumpără agenţii energetici sau ar fi și alte cauze?
Sergiu Ciobanu: „În principiu, ați văzut că în luna martie am primit cereri practic de la toți operatorii și timp de patru luni de zile am analizat aceste cifre. Am început vineri ședința la ora 10 dimineața şi, într-adevăr, a durat cam 17 ore, dar au fost foarte multe discuții și foarte multe formule pe care le-am analizat pentru a ști ce să includem în acest tarif pentru a diminua presiunea pentru consumatori.
Vreau să vă spun că ceea ce a fost făcut vineri în cadrul ședinței de către Agenția Națională de Reglementarea în Energetică a fost doar ajustarea tarifelor la cursul valutar și prețul de import. Aceste două componente de bază au fost luate în calcul pentru acest tarif. Toate pierderile sau devierile financiare, cum le numim noi metodologic, nu au fost incluse în tarif pentru consumatorul comun.”
Europa Liberă: Ce şi cât anume va costa şi de când, ca să fie clar pentru toată lumea?
Sergiu Ciobanu: „Cel mai probabil, urmează săptămâna această să publicăm hotărârea în Monitorul Oficial și probabil că toate
Pentru grupul de companii „Fenosa”, prețul energiei electrice pentru consumatorul final o să fie cam 2,17 lei. Pentru cei din partea de Nord-vest a țării cam 2,40 lei și în partea de Nord, regiunea Bălți, 2 lei și treizeci și ceva de bani....
aceste majorări de tarif o să intre în vigoare de la 1 august. Pentru grupul de companii „Fenosa”, prețul energiei electrice pentru consumatorul final o să fie cam 2,17 lei. Pentru cei din partea de Nord-vest a țării o să fie cam 2,40 lei și pentru consumatorii. Şi din partea de Nord, regiunea Bălți, 2 lei și treizeci și ceva de bani. Adică, în mediu pentru energia electrică toate tarifele au fost ajustate cu în jur de 33-34%. Iar pentru gazele naturale creșterea a fost de 15%.”
Europa Liberă: Dle Ciobanu, am urmărit atent, probabil multă lume a urmărit atent cum a avut loc această majorare. De ce această senzaţie că parcă s-au aşteptat alegerile şi abia după ce au trecut aceste alegeri, după ce electoratul și-a spus ce a avut de spus în alegeri, aţi operat scumpirile?
Sergiu Ciobanu: „Nu, categoric nu este așa. Am auzit mai multe comentarii în ultima perioadă. Și este un lucru firesc că acțiunile regulatorului niciodată nu o să fie privite cu ochi buni de cetățeni. Noi ne dăm seama perfect că atâta timp cât vii cu creșteri de tarife, ceea ce este un subiect foarte sensibil, suntem și noi consumatori și înțelegem perfect care este aprecierea activității regulatorului. Asta este unul la mână.
Doi: foarte multe discuții au existat privitor la lipsa argumentelor și asta urmează să analizăm. Noi ne-am făcut lucrul practic în patru luni de zile, noi am primit cererea în luna martie și în mai puțin de patru luni de zile ne-am expus opinia față de aceste majorări. Dar vreau să vă spun că, de exemplu, pentru anumite companii noi avem o activitate practic de zece luni de zile de când lucrăm la costuri și analizăm costurile acestor companii.
Vreau să vă dau un exemplu: pe lângă prețul de import și cursului valutar, aceste companii au anumite costuri operaționale pe care le au în fiecare an. Până a aproba, a ajusta tarifele, noi am aprobat aceste costuri operaționale ale fiecărui operator. Făcând o analiză am văzut că în anul 2015 aceste costuri au fost aprobate mult mai mici față de anul 2012. Dacă nu era inflația acestor patru ani aveam să avem costuri mai mari, dar în anul 2015 noi avem costuri mai mici cu operațiunile acestor companii față de anul 2012. De aceea a fost o muncă foarte enormă în spate până am ajuns la aceste cifre.”
Europa Liberă: Există o tactică legată de orice tip de negocieri, o tactică pe care o cunoaște toată lumea: ceri mai mult, ca să obţii măcar ceva. Totuşi, de ce atât de mare diferenţa între ceea ce au cerut furnizorii şi ceea ce a adoptat ANRE? Ce să credem când vedem aceste diferenţe: 119 procente cerute de furnizorul din Chișinău, de exemplu, şi 30 adoptate?
Sergiu Ciobanu: „Foarte bună întrebare. În primul rând vreau să scot în evidență faptul că dacă anterior agenția negocia cu operatorii, acum noi nu negociem, noi suntem în poziția în care noi suntem regulator și avem o viziune a noastră aparte față de aceste cifre. Noi nu negociem cu ei absolut nimic - asta unul la mână.
Doi: vreau să spun că într-adevăr, dacă luăm în calcul acele devieri pentru grupul „Fenosa”, care sunt de un miliard și două sutemilioane de lei, ajungem la acea cifră care au menționat-o ei. Dar agenția nu a introdus în tariful de acum acele devieri, noi am făcut ajustare doar la cursul valutar mediu pentru anul 2015.”
Europa Liberă: Și nu ar fi trebuit să vă gândiți și la aceste devieri?
Sergiu Ciobanu: „Ar fi o logică în ceea ce spuneți. Metodologia tarifară spune clar că în ajustarea tarifelor se iau în calcul și o parte din devieri, dar dacă agenția mergea la includerea acestor devieri în tarif, aveam o presiune prea mare pentru consumator, una care sigur consumatorul nu ar fi rezistat-o, dacă luam în calcul și devierile.
Mai mult ca atât, s-a vehiculat în presă în ultima perioadă opinia anumitor experți, politicieni, specialiști față de un semn de întrebare față de acest miliard de lei. Noi în mod intenționat, ca să nu fie presați consumatorii, nu am introdus această deviere. Totodată vrem să creăm la noi începând cu ziua de mâine un grup de lucru pe platforma agenției care să analizeze cadrul legal şi unde fiecare o să poată veni să facă cunoștință cu aceste devieri, să scoatem la iveală toate aceste costuri care nu au fost introduse și față de care apar foarte multe semne de întrebare.”
Europa Liberă: Ciudată unora le-a părut şi solicitarea furnizorului de gaze: acesta a cerut o majorare de 50%, pe fundalul unei scăderi a prețurilor pe piața internațională, şi a obținut 15,4%.
Sergiu Ciobanu: „Am auzit și eu anumite comentarii. Vreau să vă spun că nu este nevoie să ai foarte mare experiență de reglementare sau să cunoști foarte multe în în metodologia tarifară ca să înţelegi că într-adevăr, prețului la gaze din anul 2012 a căzut de la 370 de dolari la 260. Dar totodată avem o apreciere cu 70% a valutei și când faci un calcul elementar - 260 de dolari se înmulțește la 19,3, care este cursul mediu prognozat de Ministerul Economiei anul acesta, deja depășește cu 200 de lei prețul gazului care a fost pus în tariful precedent la gaze naturale.”
Europa Liberă: Această majorare este legată de amendamentul, pe care unii îl cred nejustificat, la Legea gazelor naturale, propus de fostul deputat PLDM, Simion Furdui şi votat de coaliția PLDM-PDM-PLR în Iulie 2014?
Sergiu Ciobanu: „Asta este pe de o parte. Pe de altă parte, este și creșterea prețurilor de transport. Noi vara trecută am dat cel puțin două avize negative la acest proiect de amendament, dar din păcate legiuitorul a luat decizia pe care a luat-o.
Așteptăm, poate și colegii noștri din Uniunea Europeană acum se vor expune şi vor recomanda Parlamentului să modifice înapoi acest amendament. Într-adevăr un impact esențial l-a avut creșterea tarifului de transport. În cererea companiei era cam 600 lei, noi am decis și am mai hotărât să fie 300, adică practic în jumătate.”
Europa Liberă: Deci, confirmaţi că că această majorare este și urmare a creșterii tarifului de transport adoptată odată cu amendamentul din 2014?
Sergiu Ciobanu: „Bineînțeles. Și amendamentul a avut un impact esențial în această creștere. Confirm acest lucru.”
Europa Liberă: Dacă până acum rezonanţa la majorări a fost nesemnificativă, am impresia că e doar pentru că s-a întâmplat vineri seara târziu şi publicul încă nu a reuşit să reacţioneze. Ce dacă se iscă o revoltă populară similară celei din Armenia? Multă lume compară aceste lucruri în aceste zile…
Sergiu Ciobanu: „Eu aș propune să discutăm calm. Noi suntem deschiși să discutăm, să explicăm aceste cifre. Problema este una mult mai importantă. Dacă se venea cu hotărârea să includă aceste devieri, da, era o presiune enormă. Acum suntem în situația în care sau plătim, acoperim prin tarif cel puțin costul energiei electrice și cursul valutar, sau nu avem aceste servicii deloc. Aici este subiectul care acum vrea să fie discutat.”
Europa Liberă: Cum ar trebui statul să-i protejeze pe cei care nu vor putea plăti?
Sergiu Ciobanu: „În anumite țări statul vine cu anumite mecanisme de protecție socială, cu anumite compensări pentru familii care au anumite limite, mai mici decât ar trebui, și nu le acoperă toate aceste cheltuieli. Probabil că acum ar urma să se discute în Guvern această întrebare, și cu donatorii, să vedem care ar fi mecanismul de protecție. Din câte cunosc eu, în cadrul municipiului Chișinău, Primăria oferă astfel de compensări pentru familii cu venituri mici, în special în sezonul rece, când este nevoie de achitat facturi mai mari. Probabil va fi nevoie de aplicat și pentru ceilalți consumatori care nu au posibilitate să achite, având venituri mici, să achite acest serviciu.”
Europa Liberă: În ce condiții ANRE ar putea adopta niște tarife sociale pentru aceşti consumatori? Ar trebuie să existe o cerere de la Guvern în acest sens?
Sergiu Ciobanu: „Vreau să vă spun un lucru: în noile metodologii tarifare care au fost aprobate în anul 2013, nu sunt prevăzute astfel de tarife sociale. Există o chestie de subvenționare în cadrul tarifelor pentru gazele naturale, pentru cei ce au un consum de până la 30 metri cubi, și pentru cei ce con sumă mai mult de 30 metri. Dar urmează să decidem această metodologie tarifară.
Metodologiile tarifare sunt făcute pentru cinci ani de zile. Acum, pentru energia electrică, ea expiră cam într-un an și jumătate-doi. Urmează să discutăm, să vedem, poate într-adevăr găsim și anumite soluții. Dar asta ar însemna o subvenționare încrucișată, adică pentru nivele de tensiune: dacă vii cu un tarif mai jos pentru populație, atunci ai un tarif mai mare pentru mediul de afaceri, adică pentru business, adică pentru cei care sunt conectați la tensiune înaltă și invers. Rămâne să discutăm, să vedem, e nevoie de calcule...”
