Gospodăria agricolă de la Văratic, raionul Râşcani, a fost pe timpul Uniunii Sovietice una de succes, spun oamenii de prin părțile locului. După destrămarea URSS, dar mai ales după împroprietărirea ţăranilor la sfărșitul anilor 1990, clădirile fostului colhoz au ajuns ruine. Unii localnici regretă vremurile de altădată, când, spun ei, aveau de lucru şi erau uniţi. Alţii spun că oamenii trebuie să lase supărările şi reproşurile la o parte şi să încerce să se asocieze, pentru a-şi rezolva parte din probleme. Ce aşteptări au ţăranii simpli şi lideri de gospodării ţărăneşti de la Văratic, unde vineri a ajuns autobuzul Europei Libere, aflăm din reportajul Valentinei Basiul.
La Văratic mai toată lumea vorbește cu mândrie dar şi cu durere despre fostul colhoz, care avea peste 3.000 de hectare de livadă, sistem de irigare, frigidere şi sute de mașini şi tractoare. Unii dau vina pe fostele guvernări de la Chişinău că faimoasa gospodărie a ajuns să se ruineze, alții spun că e şi scăparea sătenilor. Conducătorul artistic de la casa de cultură Victor Pleşca crede că adevărul e undeva la mijloc.
Victor Pleşca: „Aici colhozul a fost foarte puternic, foarte bogat şi totul înapoi nu se mai reconstruiește”
Europa Liberă: Cine a furat din ce a aparținut colhozului, că înțeleg că toată lumea a contribuit?
Victor Pleşca: „Nu poţi să spui nimic de norod şi de lume, au fost cumva nevoiți să capete măcar cât de puțin, măcar acolo din munca lor, că ei au muncit o viață şi uite la un moment s-a distrus şi nu s-a ales nimic din munca omului”.
Europa Liberă: Dar ce au făcut, au luat?
Victor Pleşca: „Au luat, da”.
Pe Andrei Miron, un fermier care lucrează 9 hectare de livadă de prune şi mere, îl întâlnim la intrarea în localitate. A adus la frigiderul altui producător agricol fructele abia culese. Spune că plătește pentru serviciile de găzduire şi speră că prunele din livada lui vor ajunge în scurt timp în Rusia.
Andrei Miron: „Stăm cu producția pe deal şi iată ploaie n-a fost, politicienii nu au grijă de noi, ei numai se gândesc la turta lor”.
Europa Liberă: De ce politicienii ar trebui să aibă grijă de fructele şi livada dumneavoastră?
Andrei Miron: „Dar cine să aibă grijă? Noi nu avem grijă de ei, să creștem producție, să-i hrănim? Cine îi hrănește: rușii sau Europa, nu tot țăranii de la țară? ”
Europa Liberă: Am înțeles că aici în sat există problema frigiderelor. Ea cum poate fi rezolvată?
Andrei Miron: „Ea se rezolvă cu încetul că mai avem un frigider. Au câștigat băieții un grant. Poate la sfârșitul lui septembrie va fi dat în exploatare. S-au adunat au luat un grant au câștigat”.
Andrei Miron afirmă că daca ar avea posibilitatea, ar lucra din nou la colhoz, ca pe timpuri, şi zice că partea bună e că atunci exista un singur centru de decizie la nivel de sat, „un singur creier, care avea grijă ce şi cum să semene”. Dar el este realist, aceste gânduri sunt doar amintiri.
Andrei Miron: „Eu zic că noi mergem spre bine şi gândim că şi politicienii tot spre bine merg. Dar de ar veni europenii mai repede să-i întrebe ce au făcut cu banii pe care le-am dat, să tragă din ei cu cârligul banii. Să fie ca în România, ai furat la dubă. Iată asta”.
Europa Liberă: Când era mai bine?
„Nu-ţi pot spune când era mai bine, dar acum e foarte rău. Pensiile sunt mici. Eu sunt la pensiile, trebuie să mă duc acum la deal. Dar cu ce să trăiești? Să te duci să furi? Nu trebuie să te duci să furi, trebuie să lucrezi ca să te întreții şi iată mă duc cu ziua. Omenii aceștia se descurcă cum pot. Vor da perjele cu cât a da Dumnezeu. Şi iată ei ne plătesc nouă şi noi venim cu ziua. Ne dau 120 de lei pe zi şi iată lucrează şi fă bani”.
Europa Liberă: Când au nevoie apelează la oameni?
„Şi ei nu pot plăti mai mult că nici perjele nu-s tare scumpe”.
Potrivit lui Victor Ropot, un alt fermier de la Văratic, prea multe probleme sunt în agricultură şi asta din cauza birocrației excesive. El recunoaște că mai mult apelează la forța de muncă sezonieră, neoficială, în zice el, şi spune că altă soluție nu are.
Victor Ropot: „Credite nu dă nimeni, că s-au furat miliardul. Banca Națională a ridicat proţentnoie stavka. Dacă înainte luam creditul cu 8%, acum am ajuns la 11%, asta pentru investiții. Celelalte circulante erau 13%, maxim 15%. Îmi pare că cu 15% nu am luat, cu 13%. De astă primăvară cu 21% am luat. Cum putem noi să lucrăm dacă în 1998, când s-a împărțit la noi pământul kilogramul de grâu era 2 lei, litrul de motorină era un leu. Astăzi kilogramul de grâu e 2 lei, litrul de motorină 16 lei”.
Europa Liberă: Dar iată cum vedeți cum poate să se dezvolte agricultura?
Victor Ropot: „Avem o conducere foarte proastă, anapoda. Dacă în Olanda cresc lalele, floarea asta păcătoasă cum ea e gingaşă, apoi la ei guvernul, statului o promovează. Mai bună floare ca-n Olanda nu-i nicăieri. Dar la noi, când îi vezi pe conducătorii noștri ies şi spun: „Noi nu suntem gata pentru Europa cu mărul nostru”. Dacă ar promova, ar spune că producție mai bună ca-n Moldova nu-i nicăieri. Parlamentarii noştri ţin totul în mâinile lor. Vedeți un certificat fitosanitar nu-l dau iată azi stau a treia zi încărcăm un tir cu perje că nu are certificat. Spun că s-a schimbat legea şi de-atâta stau şi nu putem rezolva”.
Europa Liberă: Sunt scheme prin care câştigă cineva?
Victor Ropot: „Numai aceștia de sus câștigă. Ei tot au zahvatit, o spun aşa pe de-a dreptul”.
Victor Ropot are în proprietate 10 ha de pământ şi este unul din cei cinci fermieri din sat care s-au asociat şi au obținut un grant de la Banca Mondială pentru construcția unui frigider. După părerea lui, în ultimii ani, fermierii mici au început a fi sprijiniți, şi la subvenționare, şi la obținerea finanțării străine. El afirmă că din afacerile de familie din agricultură se poate câștiga.
Primarul de la Văratic, Dumitru Motelică, este şi el fermier. Mulţi din cei 1000 de lideri de gospodării țărăneștii formate după desființarea colhozului îşi pun speranțe în noul primar, că va aduce idei noi de proiecte în sat. Şi primarul spune că deja se gândeşte la o uscătorie de fructe, pe care o vede construită doar ca rezultat al asocierii fermierilor. El zice că este greu să-i faci pe oameni să se adune din nou, dar exemplul celor cinci consăteni i-a molipsit şi pe alţi antreprenori.
----------------
„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului Radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional.
Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.