Unul din oaspeții străini ai festivalului LGBT Prague Pride 2015, care se ține în perioada 10-16 august la Praga, a fost Cosmin Bebu-Vîjianu, președintele asociației ACCEPT din România. În marginea unui seminar găzduit de hotelul Hilton pe tema statutului minorităților sexuale în vest și est (http://www.eastmeetswest.eu/) l-am întrebat dacă în România se întrevăd succese de felul celor înregistrate în alte țări din UE ca Irlanda sau Estonia, unde cuplurile de același sex au ajuns la egalitate sau s-au apropiat de ea.
Cosmin Bebu-Vîjianu: În România situația este destul de complexă. Am ascultat mai înainte o colegă din Ucraina care spunea că la ei societatea este divizată și că mai nou homofobia este asociată cu Rusia, și deci respinsă de o parte a locuitorilor, în vreme ce ideile diversității, incluziunii sunt percepute ca vestice, europene. În România nu există neapărat această distincție, România este o țară care istoric nu a avut o relație bună cu Rusia, nu există politicieni rusofili despre care să zici că de aceea se opun egalității. Este pur și simplu un fel de conservatorism „domestic” al politicienilor, care este totodată și un fel de dovadă a politicii cu două fețe pe care o duc politicienii români. Încă de când a început procesul de aderare la UE și până în prezent pe de o parte toate marile formațiuni politice din România, fie ele de stânga sau centru sau de dreapta, în spațiul public susțin UE, valorile europene și transatlantice, se declară cu toții ca fiind pro-europeni... Însă când vine vorba de LGBT, de drepturile minorităților sexuale, există un fel de consens de tip „Europa, dar până aici”.
Europa Liberă: Spuneți că politicienii români nu se schimbă în această privință – există însă schimbare în societate?
Cosmin Bebu-Vîjianu: În societate există schimbare, după părerea mea, cu fiecare an care trece. România este o societate care a privit mereu către vest, asta face parte din mentalul românesc în general. De fiecare dată când au fost salturi în dezvoltarea socială din România, de la sfârșitul secolului XIX... până după revoluția din 1989, tot timpul modelul a fost vestul. Chiar și în timpul comunismului, dacă stăm să ne gândim, a fost acea mică perioadă în anii 1960, când comuniștii s-au deschis către vest... Cred că această orientare îi ajută pe homosexualii și lesbienele din România, faptul că românii au măcar în comun ideea că mergem către vest. Acum mai trebuie doar să ne convingem conaționalii că în vest există nu numai capitalism, prosperitate și democrație, dar există și incluziune și diversitate. Asta este ideea care intră mai greu în mentalul românesc, dar intră.
Europa Liberă Aveți suporteri dacă nu în rândul politicienilor, măcar în rândul celebrităților din România?
Cosmin Bebu-Vîjianu: Sunt câteva voci, din păcate prea puține, de pildă printre cântăreți. Loredana Groza s-a exprimat de-a lungul anilor pentru drepturi egale, la fel și (ziaristul) Lucian Mândruță a fost un susținător activ, dar nu e suficient, nu există un număr destul de mare de personalități publice care să „întoarcă fluxul”. Iar de partea cealaltă sunt destule celebrități care au avut poziții homofobe, de exemplu (moderatorul) Dan Negru, care a avut și în Republica Moldova o emisiune, anul acesta am avut o surpriză din partea (moderatoarei TV) Mihaelei Rădulescu, care a avut mai multe remarci destul de homofobe. Faptul că există aceste două tabere face ca publicul să fie indecis. În presa și dezbaterea publică din România nu există un consens liberal, pozitiv în privința LGBT, așa cum există în Statele Unite, de exemplu.
Europa Liberă Totuși, faptul că dezbaterea există în România poate fi considerat un progres, nu? În urmă cu vreo 20 de ani, să spunem, nici măcar nu se discuta despra așa ceva...
Cosmin Bebu-Vîjianu: E adevărat.
Europa Liberă Ce se întâmplă cu proiectul de legalizare a uniunilor civile (inclusiv pentru perechi de același sex)?
Cosmin Bebu-Vîjianu: Legea parteneriatului civil a fost de multe ori pe rolul Camerei Deptutaților, de fiecare dată este respinsă, dar la fiecare vot crește numărul celor care o susțin – dar ei sunt totuși încă în proporție insignifiantă. Din 400 de deptuați, vreo 15 sunt pentru.
Europa Liberă Urmăriți eforturile colegilor din Republica Moldova? Colaborați cu dânșii?
Cosmin Bebu-Vîjianu: Normal, există o prietenie între toate organizațiile LGBT din Europa, GENDERDOC-M din Moldova este o organizație care ne este prietenă, au avut participanți la Bucharest Pride anul trecut, cred că și anul acesta. În Moldova situația este un pic diferită față de România în ce privește cadrul legislativ (referitor la orientarea sexuală). Legea din România este destul de bună, dacă ignorăm impasul cu parteneriatul civil, iar Constituția României nu definește căsătoria ca fiind exclusiv între un bărbat și o femeie, în vreme ce Constituția Moldovei face această mențiune. În Moldova în viitor s-ar putea ajunge la parteneriate civile, dar nu se va putea trece la căsătorie fără schimbarea Constituției. Faptul că la ei stă scris acest lucru în Constituție este un argument puternic în mâna adversarilor lor, care vor spune că „nu e voie” la orice fel de încercare de recunoaștere a cuplurilor gay, chiar și la parteneriat. Al doilea lucru foarte îngrijorător în Moldova, din ce am văzut eu personal, este o poziție foarte activă a bisericii împotriva minoritățior sexuale și a legilor care le-ar putea face viața mai ușoară. Biserica din Moldova a fost foarte vocală împotriva legii anti-discriminare. Biserica din România nu merge chiar până acolo. Este și ea conservatoare, se opune conceptului de parteneriat, dar nu a intervenit când a fost vorba de legi care să apere de discriminare persoanele LGBT.
