Serbia nu-și va închide niciodată granițele în fața imigranților. Din contra, i-ar putea invita să se așeze în satele părăsite după războaiele din Balcani. Ungaria, pe de altă parte, se pregătește să termine până la sfârșitul lunii gardul de sârmă ghimpată care ar trebui să „închidă” granița cu Serbia.
În ajunul summitului Balcanilor de Vest de la Viena, la care participă liderii din regiune, cancelara Angela Merkel și coordonatoarea politicii externe europene Federica Mogherini, președintele Serbiei, Alexander Vucic, a asigurat că țara sa nu va pune obstacole în fața zecilor de mii de refugiați. Criza refugiaților, cea mai mare din Europa de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, va domina summitul balcanic. Până acum, peste 100 de mii de refugiați au luat „ruta balcanică” pentru a ajunge în Germania și nordul Europei.
Într-un interviu cu agenția Reuters, Vucic a declarat că are nevoie de ajutorul UE pentru a face față valului de refugiați și mai ales pentru a se pregăti de iarnă. În opinia sa, gardul de aproape patru metri, ridicat de Ungaria la granița cu Serbia nu-i va opri pe imigranți să ajungă în Germania sau țările scandinave, care sunt ținta lor. Dar va încetini mult trecerea acestora prin Serbia iar Belgradul nu are infrastructura necesară sau banii pentru a-i găzdui pe timpul iernii.
„Vorbim despre oameni disperați, nu despre criminali sau teroriști…, care au nevoie de ajutorul nostru, nu de restricții…; când oamenii fug ca să se salveze, nu-i oprești cu garduri”, a mai declarat Vucic.
Un adevăr constatat și de autoritățile ungare, de partea cealaltă a sârmei ghimpate.
Prin Serbia, spun autoritățile, sunt constant în trecere sper Ungaria în jur de 10 mii de refugiați. Marți, cu toate obstacolele de la granița, peste 2.500 de imigranți au trecut din Serbia în Ungaria. Miercuri, încă trei mii, relatează BBC de la granița sârbo-ungară.
Reacția autorităților de la Budapesta a fost să se gândească acum cum ar putea folosi armata pentru a întări forțele de grăniceri. Parlamentul va dezbate ideea, săptămâna viitoare.
Austria folosește deja armata, dar pentru a ajuta la procesarea cererilor de azil sau la cazarea imigranților.
Revenind însă la situația din Ungaria, șeful Poliției, Karoly Papp, a declarat miercuri că la granița cu Serbia vor fi trimiși peste două mii de polițiști, dotați cu cai, cîini și elicoptere. „Nu au și nu vor primi ordinul de a trage”, a asigurat însă Papp.
Și în toate țările „de tranzit” care însă sunt membre în Schengen, ca Ungaria și Grecia, apare pentru imigranți marea problemă a amprentelor. Miercuri, la Roszke, unul din punctele fierbinți de pe granița sârbo-ungară, au avut loc altercații serioase între poliție și imigranții, majoritatea din Siria, care refuzau să li se ia amprenta. De frica să nu fie returnați în Ungaria din Germania sau din țările scandinave, unde vor cu adevărat să ajungă.
Grecia a „rezolvat” într-un fel problema: nu-i înregistrează pe refugiați . Care nici nu mai pot fi întorși în așa-numita „prima țară sigură” în care au ajuns. Cum prevăd regulile europene.
Miercuri, Germania a anunțat că imigranții din Siria pot rămâne în țară și cere azil, indiferent de câte țări din UE au străbătut. Decizie apreciată mult de Statele Unite, într-o discuție telefonică avută de președintele Barack Obama cu cancelara Angela Merkel.
În acest moment, Germania estimează că până la sfârșitul anului, ar putea găzduiîn jur de 800 de mii de imigranți, majoritatea din Siria și zonele de conflict din Orientul Mijlociu, din Afganistan și nordul Africii.
