Tragedia zecilor de migranți găsiți morți într-un camion abandonat în Austria și o nouă scufundare de ambarcațiune cu refugiați în largul coastelor Libiei au pus în lumină din nou amploarea crizei cu care se confruntă statele europene. Într-o mare de comentarii de presă pesimiste și critice la adresa gestionării crizei de către UE se desprinde o analiză Reuters care pare să vadă lumină la capătul tunelului.
Relatând de la Bruxelles, corespondentul Reuters, Alastair Macdonald, amintește că liderii UE și-au recunoscut săptămâna aceasta incapacitatea de a rezolva „agonia” de la frontierele Europei. Dar criza migranților – crede Macdonald – ar putea fi începutul unui drum nou, mai bun.
Dimensiunile eșecului de până acum sunt evidente. Summit-ul pentru Balcanii de vest de joi de la Viena a fost întunecat de tragedia petrecută la mică distanță de capitala austriacă, unde a fost găsit un camion frigorific unguresc abandonat de șofer, cu rămășițe de migranți atât de descompuse, încât încă nu se știe câți erau.
Reacția unora din oficialii europeni prezenți la summit-ul de la Viena a fost că „așa nu mai merge”.
„Înțelegem foarte bine că nu putem continua așa – numai cu câte un minut de tăcere ori de câte ori vedem oameni murind.”, a spus șefa politicii externe europene, Frederica Mogherini, insistând apoi – ca și alți lideri prezenți la discuții, că Europa trebuie să-și asume în sfârșit răspunderea pentru siguranța migranților.
Reuters crede că sub presiunea evenimentelor, lucrurile încep deja să se schimbe în bine, chiar dacă pentru unii din migranți este prea târziu.
În mai multe locuri din Europa se ridică noi centre pentru trierea noilor veniți. Sunt pe cale de lansare măsuri de ajutorare a Italiei, Greciei și altor țări de frontieră. Iar un plan de abordare a problemelor mai costisitoare, de lungă durată ale Orientului Mijlociu și Africii pare să câștige încrederea țărilor europene.
La Viena, cancelarul german Angela Merkel a spus joi că este răspunderea europenilor să readucă pacea în zonele de unde vin migranții, dar până atunci, tot Europa are datoria să asigure ajutor și protecție oamenilor ale căror vieți sunt în pericol. Dând ca exemplu Siria, Merkel a amintit că vecinii acelei țări distruse de război, Turcia și Libanul, deja găzduiesc milioane de refugiați și a adăugat: „Europa, un continent bogat, poate face față situației”.
Reuters scrie că pe lângă multele critici la adresa felului cum au răspuns europenii crizei există și un unghi mai pozitiv. În ultimele patru luni s-au făcut progrese substanțiale. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a schițat o „agendă migraționistă” aprobată de liderii naționali în iunie – cu excepția paragrafului referitor la cotele de imigranți.
Europenii s-au pus de acord asupra unei scheme care prevede primirea refugiaților sirieni direct din Orientul Mijlociu, redistribuirea unora din sutele de mii de refugiați aflați în Italia și Grecia, deportarea unui număr sporit de oameni neîndreptățiți la azil politic, mărirea efortului de a descuraja africanii să emigreze.
Și chiar dacă mai multe țări ale UE au refuzat să accepte așa-numitele cote de imigrație, lansând în schimb propriile oferte, în sumă de 32.000 de refugiați, șeful CE Juncker plănuiește ca până în decembrie să introducă un mecanism permanent de redistribuire a noilor sosiți, ca să reducă povara celor mai solicitate state.
În Sicilia și lângă Atena se ridică așa numite „Puncte fierbinți”, centre de procesare a cererilor de azil unde funcționari din multe țări ale UE, inclusiv nordice și vestice, se vor asigura că migranților li se eliberează documente și li se iau amprentele.
O măsură specială va fi deportarea accelerată a căutătorilor de azil din țări balcanice care au promisiunea că vor deveni într-o bună zi membre ale Uniunii Europene. În Africa, europenii lansează campanii în presă, avertizându-i pe potențialii migranți de pericolele la care se expun și la faptul că odată ajunși în Europa riscă să fie trimiși îndărăt – iar între timp discută cu guvernele africane căi de sprijinire inclusiv financiară a reformelor pe termen lung menite să reducă sărăcia.
Reuters scrie că în criza migranților Uniunea Europeană are multă nevoie de „gândire pe termen lung”; experții în migrație apreciază că ceea ce vedem de un an sau doi, valurile de străini ce ni se pare extraordinare, ar putea deveni „normalul” următorului deceniu.
