Cehia și Slovacia, două țări care nu se află pe rutele principale de tranzit ale migranților, speră să-și coordoneze poziția de respingere a străinilor cu Polonia și Ungaria, colegele lor din așa-numitul Grup de la Visegrad.
Premierul ceh Bohuslav Sobotka și-a invitat omologii din Polonia, Slovacia și Ungaria la o reuniune de urgență, care ar putea avea loc vineri sau duminică. Ea ar putea duce la formularea unei poziții comune de respingere încă și mai categorică a „cotelor” de imigranți propuse de țările mai puternice din UE, în frunte cu Germania – înaintea reuniunii extraordinare a miniștrilor de interne din UE, programată pentru 14 septembrie.
Reuters scrie că poziția Ungariei de bastion avansat al spațiului Schengen în vecinătatea Balcanilor a făcut din ea un element-cheie al rutei migranților. Zeci de mii de străini din Orientul Mijlociu au intrat în Ungaria în ultimele luni, iar guvernul conservator de la Budapesta a răspuns ridicând un gard de sârmă ghimpată la granița cu Serbia.
Central-europenii au blocat propunerile de la Bruxelles ca statele membre în UE să accepte cote de imigranți, ușurând povara unor țări sudice ca Italia și Grecia, unde ajung mai întâi străinii. De atunci, țările din Grupul de la Vișegrad au făcut propuneri „voluntare” de a primi migranți, dar ele sunt departe de ce așteaptă partenerii europeni. Premierul slovac Robert Fico a stârnit consternare în lumea întreagă spunând că țara sa, aflată în zona euro și relativ prosperă, ar fi gata să accepte… 200 de migranți, cu condiția să fie creștini.
La Praga, președintele ceh Milos Zeman, un populist, a repetat zilele trecute că țara lui nu vrea imigranți, după ce recent tot el spunea că străinii n-au decât să plece îndărăt, dacă nu le place cum sunt tratați în Europa. În cadrul „eforturilor voluntare”, Cehia s-a oferit prin guvernul premierului Sobotka să primească 1500 de migranți, iar președintele Zeman a spus că tot este prea mult – devreme ce Polonia, țară mult mai mare decât Cehia, a spus în iulie că va primi 2000 de persoane.
Poziția de respingere a imigranților a țărilor din Europa Centrală a fost criticată la sfârșitul săptămânii de ministrul de externe al Franței, Laurent Fabius. NC083016)
„Există un număr de țări europene care nu acceptă cotele de imigranți, cum li se spune, și găsesc acest lucru scandalos”, a spus Fabius, numind apoi la insistența reporterilor Ungaria, iar apoi „țările situate în estul Europei”.
Tot la sfârșitul săptămânii, Austria a sugerat că țările care nu vor să colaboreze la rezolvarea crizei migranților ar trebuie sancționate prin întreruperea unor finanțări de la Bruxelles.
Liderii cehi și slovaci au reacționat furios.
Președintele ceh Milos Zeman a spus că „poporul ceh” nu este xenofob, adăugând, într-o aluzie transparentă la reproșul Parisului, că Cehia nu are o formațiune anti-imigraționistă de tipul Frontului Național, din Franța, sau a partidului Jobbik, din Ungaria.
Iar premierul slovac Robert Fico a făcut o nouă declarație în care a explicat de ce nu vrea țara lui imigranți, spunând printre altele că s-ar putea trezi cu „100.000 de arabi”, ceea ce nu este în interesul național.
„Oamenilor le e frică de migranți, și nu numai la noi, ci în toată Europa” – a spus duminică Fico, adăugând că ar fi naiv „să-i primim cu brațele deschise pe toți, inclusiv pe speculanții economici”.
Deși nici Cehia, nici Slovacia nu sunt pe rutele principale ale migranților, care mai degrabă se rătăcesc pe teritoriul lor cu sutele, în căutarea Germaniei visate, în ambele țări opinia publică este înclinată majoritar împotriva refugiaților, percepuți ca un pericol de securitate și economic.
În ambele țări, singurele manifestări de contrazicere a poziției oficiale au fost petiții online semnate de zeci de mii de oameni, inclusiv personalități politice și culturale, care avertizează că negarea drepturilor omului, când vine vorba de imigranți, poate fi preludiul distrugerii democrației câștigate în urmă cu un sfert de secol.
