In primul sau Discurs despre starea Uniunii, după modelul discursului ținut anual de președințíi SUA, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat un apel către guvernele Uniunii propunându-le un efort de solidaritate cu imigranții, o inițiativă cum Europa nu mai cunoscuse din deceniile represiunii sovietice, cum a fost în Ungaria anului 1956, sau în Praga anului 1968. Juncker a făcut apel la compasiune și a vorbit despre refugiații de după al Doilea Război Mondial, dar și despre valurile de migrație din țări precum Scoția sau Irlanda către SUA.
Mai mult, așa cum se știa deja, Juncker a cvadruplat numărul de imigranți pe care îl propune țărilor Uniunii, de la 40.000, care era numărul propus de Comisie în luna mai, și care deja atunci stârnise reticențe, la 160.000 în următorii doi ani.
Intr-un discurs umplut de pasiune și cu accente emoționale, Juncker a amintit valorile europene, ba chiar a căutat să convingă și prin cifre, insistând că 160.000 de imigranți noi ar reprezenta doar o fracțiune de procent (0,11%) raportată la populația Europei, in vreme ce într-o țară măruntă cum e Libanul refugiații sirieni reprezintă deja un sfert din populație.
România ar urma să primească și să găzduiască cca 6.300 de refugiați.
Propunerile Comisiei Europene urmează să fie votate în Consiliul European din 14 septembrie.
Juncker a mai anunțat și îmbunătățirea managementului frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin consolidarea atribuțiilor Frontex (agenția europeană specializată în cooperarea operațională la frontierele externe) și prin crearea unei gărzi de coastă europene și a unor sisteme de patrulare la granițele maritime ale UE.
La fel, Juncker a vorbit și despre reformularea 'regulamentelor de la Dublin', care prevăd că o persoană trebuie să depună cererea de azil în țara membră UE în care a intrat prima dată, lucru ce a dus la o atât de mare povară pe țări cum sunt Italia sau Grecia.
In sfârșit, Juncker a mai anunțat că executivul UE a elaborat o listă comună a țărilor care sunt sursă de migrație și care trebuie considerate sigure. Rolul listei este de a permite statelor membre UE să proceseze mai repede cererile de azil.
Printre statele ce vor fi considerate sigure, și ai căror cetățeni vor fi cel mai probabil trimiși înapoi din UE, se numără cele din Balcanii de Vest.
Discursul lui Juncker a marcat în același timp prima dată că un politician de talia sa afirmă răspicat că Europa este o țară a imigrației și că „imigrația trebuie să fie legalizată”, astfel încât ea să nu mai fie ilegală.
