Vice-cancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel, a cerut în Bundestag o cît mai grabnică reglementare a migraţiei necontrolate. În acest sens, liderul social-democrat a propus introducerea unei legi a migraţiei care ar fi „o alternativă” pentru combaterea activităţilor unor „bande de traficanţi de oameni”. Totodată, politicianul a deplîns lipsa de solidartate a unor ţări est-europene care se opun primirii unor refugiaţi, propusă miercuri şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker:
„Nu sîntem aici în Europa o comunitate de care doar profiţi, o comunitate din care faci parte cînd primeşti bani, ci o comunitatea a responsabilităţii. Juncker a făcut primul pas, acum trebuie să se mişte şi statele membre ale Uniunii”.
Problema refugiaţilor se află, deci, în continuare pe locul întîi pe agenda autorităţilor germane. Dezbaterile de trei zile ale Bundestag-ului, dedicate bugetului pentru anul viitor, s-au rotit în permanenţă în jurul rezolvării practice, politice, financiare şi europene a problemei refugiaţilor care în ultimele zile au sosit în Germania.
Guvernul federal şi-a asumat un rol central în ceea ce priveşte rezolvarea problemei refugiaţilor din ţările Uniunii Europene. În acest sens s-a exprimat miercuri şi cancelara Merkel, care a subliniat într-o declaraţie în faţa Bundestag-ului:
„Nu dacă ne opunem vom găsi o soluţie europeană, ci numai dacă avem curajul să înaintăm, ceea ce va duce la creşterea probabilităţii că se va găsi o soluţie europeană.”
În acelaşi timp, Angela Merkel a avertizat ţările partenere din Uniunea Europeană să nu avarieze bazele comunităţii: „Dacă Europa va suferi un eşec în chestiunea refugiaţilor se va pierde acel impuls care a stat la baza creării unei Europe unificate. Şi anume legătura strînsă cu drepturile universale ale omului care de la bun început au stat la baza Europei şi care trebuie să rămînă o linie directoare şi-n viitor.”
Se aşteaptă ca anul acesta să sosească în Germania circa 800.000 de solicitanţi de azil. „În spatele acestor cifre nude, a continuat Merkel, se află „soarta unor oameni”.
Merkel s-a referit apoi şi la felul cum poate fi rezolvată în Germania problema numărului mare de azilanţi, afirmînd că integrarea acestora trebuie tratată ca o sarcină prioritară. Cei care vin în Germania din motive economice, nu vor putea rămîne în ţară, iar repatrierea lor nu se va tărăgăna. Persoanele care vor obţine dreptul de şedere vor trebui să respecte regulile existente şi nu vor fi admise „medii anti-integraţioniste”.
Pe de altă parte, Merkel a condamnat din nou instigările xenofobe ale extremiştilor de dreapta şi mesajele de ură lansate de aceste cercuri – inclusiv prin intermediul Internetului. Cancelara a anunţat măsuri dure contra celor care răspîndesc „discursul urii” sau care atacă tabere de refugiaţi.
După cuvîntarea de miercuri, cancelara a vizitat joi un centru de primire a refugiaţilor din Berlin, administrat de Oficiul federal pentru Migraţie, pentru a afla la faţa locului cum funcţionează înregistrarea persoanelor.
În general, un solicitant de azil trebuie să aştepte circa trei luni pînă cînd i se dă un răspuns. În momentul de faţă, autorităţile nu mai fac faţă numărului mare de solicitanţi. Potrivit ziarului „Ruhr-Nachrichten” numărul celor care aşteaptă un răspuns din ianuarie curent este de 275.000 de persoane.
Pentru accelerarea prelucrării cererilor, guvernul va mări numărul angajaţilor şi va aloca încă 3,5 milioane euro. Cabinetul a decis deja duminică suplimentarea sumelor alocate pentru integrarea, cazarea şi întreţinerea refugiaţilor. Este vorba despre șase miliarde de euro care vor fi puse la dispoziţia autorităţilor federale centrale şi land-urilor. Cu aceşti bani urmează, între altele, să se pună la punct 150.000 de noi locuri de cazare.
Mulţi dintre oamenii sosiţi în Germania s-au îndreptat spre Suedia, încercînd să traverseze Danemarca. După ce autorităţile daneze au blocat temporar traficul pe calea ferată, începînd de joi, trenurile circulă normal. Partea daneză a justificat măsura prin faptul că refugiaţii nu fuseseră înregistraţi în Germania.
Comentînd cauzele care au declanşat exodul din Orientul Apropiat, liderul Societăţii germano-siriene, Salem El-Hamid, a cerut Germaniei, Franţei şi Angliei să intervină pe lîngă Statele Unite în vederea unor acţiuni care pot contribui la încetarea războiului civil.
