Marți seară, la Bruxelles, miniștrii de interne din Uniunea Europeană au încălcat una din legile nescrise ale Uniunii și anume ca în probleme controversate, între țările membre să se caută un consens cu orice preț, chiar dacă există mecanismul majorității calificate încă din 2007 (acordul de la Lisabona), şi au demonstrat că în momente de criza, cum este criza refugiaților din Europa, până și o birocrație greoaie poate lua decizii tranșante („Der Spiegel”).
120 de mii de refugiați și imigranți, pe lîngă alți 40 de mii, despre care s-a decis deja la începutul lunii septembrie, vor fi împărțiți în decurs de doi ani între țările membre, în baza unor cote obligatorii, care țin cont de mărimea țării, populație și forță economică. Sunt cifre ridicole, ținând cont că săptămânal, zeci de mii de persoane sunt în căutare de azil în Europa şi că milioane sunt refugiate sau pe cale de a-și pierde casa (Suddeutsche Zeitung)
Decizia de marți a adâncit însă ruptura dintre tarile din Vest si mai mute state din centrul si estul Europei, inclusiv România. România a votat împotriva cotelor, alături de Ungaria, Cehia și Slovacia.
Marți seară s-a aprobat distribuirea in prima etapa a 66.000 de refugiați aflați deja în Italia și Grecia, iar Uniunea Europeana va stabili ulterior, pe baza aceleiasi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiati. În total, în România ar urma sa ajungă aproape 5.000 de refugiați in doi ani. Pentru Ungaria, pe de altă parte, cotele obligtorii vor aduce o ușurare a situatiei.
Presa de la București relata în această dimineață că vicepremierul Gabriel Oprea a decis deja instalarea unor tabere pentru refugiați în judeţul Timiş, la granița cu Serbia, pentru a preîntâmpina un eventual val de imigranți.
Miercuri seară, la Bruxelles, are lor summitul de urgență al UE, dedicate tot crizei refugiaților: liderii europeni vor căuta un consens privind unele măsuri generale ce privesc imigrația, cum ar fi acordarea de fonduri suplimentare pentru securizarea frontierelor şi sprijinirea ţărilor vecine Siriei care se confruntă cu milioane de refugiaţi, în primul rând Turcia, Libanul și Iordania.
În cazul Turciei, a declarat deja comisarul european pentru vecinătate, există deja fonduri suplimentare de zeci de milioane de euro, bani inițial gândiți pentru procesul de integrare a Turciei în Uniunea Europeană.
