Vă salut pe undele postului de radio Europa Liberă. Sunt Natalia Morari și ascultați aici emisiunea „Punct și de la capăt”. Astăzi noi vom vorbi despre lupta protestelor. În această săptămână în faţa Parlamentului a apărut un nou orăşel din corturi. De data aceasta corturile au fost instalate de către membrii Partidului Socialist împreună cu Partidul Nostru. Privite dintr-o parte, acei 500 de metri care îl despart de „Orăşelul Demnităţii” instalat pe Piaţa Marii Adunări Naţionale, par a fi o prăpastie de netrecut. Schimbul de acuzaţii reciproce dintre reprezentanţii Platformei DA şi partidele de stânga a întrecut toate aşteptările. Poate oare să existe un monopol asupra protestelor? Ce nu-şi pot împărţi protestatarii? Pot ei oare să se unească şi cum văd ei ieşirea din această situaţie deloc uşoară? Despre toate acestea vom vorbi astăzi cu oaspeţii mei din studio, dar mai întâi vom asculta ediţia de ştiri pregătită de colegii noştri din Praga. Îl salut în studio pe Stanislav Pavlovski, membru Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, şi pe Vlad Bătrâncea, deputat din partea Partidului Socialiştilor. Bună ziua.
Stanislav Pavlovski, Vlad Bătrâncea: „Bună ziua”.
Europa Liberă: Aş vrea să încep cu afirmaţia lui Alexei Tulbure, fostul reprezentant al Republicii Moldova în Consiliul Europei şi ONU, care în această săptămână destul de precis a caracterizat situaţia din jurul celor două proteste. Iată citatul: „Pentru mine situaţia este simplă: există „stânga” nouă (PSRM şi Partidul Nostru), există cei care pretind asupra segmentului „de dreapta” al eşichierului politic moldovenesc – Platforma DA (viitoarea „dreapta”) şi există regimul oligarhic, format din partidele care s-au discreditat totalmente. Protestatarii, atât de stânga, cât şi de dreapta, au aceleaşi lozinci, aceleaşi scopuri în viitorul apropiat: demiterea regimului hoţesc, depolitizarea instituţiilor puterii, eliberarea statului de sub controlul oligarhilor, restabilirea democraţiei în Moldova. După restabilirea funcţionării normelor şi mecanismelor democratice, „stânga” şi „dreapta” intră într-o competiţie corectă pentru putere. O logică elementară îmi spune că în această etapă, noile „stânga” şi „dreapta” trebuie, sunt obligate dacă nu să-şi consolideze eforturile, atunci cel puţin să nu-şi pună piedici reciproc. Cine nu înţelege acest lucru este sau nebun, sau ticălos”. În acest context, am o întrebare pentru voi ambii. Cum s-a întâmplat ca în loc să nu-şi pună piedici reciproc – iar despre o consolidare a eforturilor nici nu mai vorbesc, probabil, aceasta este practic imposibil – cele două proteste au început să protesteze unul împotriva celuilalt. Cum se explică acest lucru, domnule Pavlovski?
Stanislav Pavlovski: „De la bun început aş vrea să spun că domnul Tulbure este un om foarte înţelept. Şi în acest caz el foarte precis a formulat esenţa problemei. Aş vrea să spun că între noi, de fapt, nu există contradicţii cardinale, care ar putea duce la dezacorduri ireconciliabile. Aşa ceva nu este, pur şi simplu, nu există. Regimul oligarhic criminal care se află acum la putere şi care a uzurpat puterea în Moldova, duce o politică intenţionată de dezbinare a societăţii în diferite segmente. Şi ceea ce se întâmplă acum este una din manifestările a unei astfel de acţiuni din partea guvernanţilor. Îi înţeleg bine, ei doresc să-şi menţină puterea, deoarece este vorba de
Între noi există o mică diferenţă, deoarece acei care protestează în faţa Parlamentului reprezintă totuşi partidele politice. Noi nu suntem un partid politic. Noi suntem o formaţiune nouă, care, în principiu, niciodată nu a existat în Moldova. Noi am încercat într-un fel să creăm o platformă a societăţii civile. Iar partidele domnului Usatîi şi cel al domnului Dodon sunt două partide politice care au programe şi lozinci politice.
securitatea şi libertatea lor personală. Şi ei, desigur, vor face tot posibilul ca să se menţină la putere cât se poate de mult, continuând să jefuiască propriul său popor. Şi totuşi, între noi există o mică diferenţă, deoarece acei care protestează în faţa Parlamentului reprezintă totuşi partidele politice. Noi nu suntem un partid politic. Noi suntem o formaţiune nouă, care, în principiu, niciodată nu a existat în Moldova. Noi am încercat într-un fel să creăm o platformă a societăţii civile. Iar partidele domnului Usatîi şi cel al domnului Dodon sunt două partide politice care au programe şi lozinci politice. Şi este normal că ei sau orice alt partid îşi văd drept scop final venirea la putere, preluarea puterii politice ca o pârghie de realizare a propriilor programe politice. Aşa ceva există în toată lumea. Noi însă nu urmărim acest scop. Ni se aduc tot felul de acuzaţii precum că noi folosim revolta poporului pentru a crea un partid politic... În acest caz aş vrea să zic doar că despre aceasta deocamdată nu este vorba. Nu este exclus ca cineva din aceşti oameni să se desprindă, cum a făcut-o şi domnul Nantoi – Dvs. ştiţi despre acest lucru – care s-a alăturat domnului Leancă”.
Europa Liberă: Desigur.
Stanislav Pavlovski: „Nimeni nu poate interzice nimănui să susţină anumite viziuni politice sau să facă o oarecare alegere politică. Dar la această etapă despre aceasta nu este vorba. Până când noi nu vom elibera ţara de acest regim criminal... Şi aici eu sunt de acord cu domnul Tulbure: sunt fie nebuni, fie ticăloşi acei care încearcă acum să dezbine oamenii”.
Marș de protest al pensionarilor moldoveni împotriva Legislativului de la Chișinău
Europa Liberă: Dar ce oare a fost toată această săptămână când nimeni nu putea să înţeleagă ce se întâmplă cu piaţa din faţa Parlamentului, ce se întâmplă cu Piaţa Marii Adunări Naţionale, cine va protesta primul şi cine va fi al doilea... Ce a fost aceasta, domnule Bătrâncea?
Vlad Bătrâncea: „De la bun început aş vrea să povestesc, pe scurt, preambulul acestei istorii. Voi vorbi despre socialiştii şi despre partidul lui Renato Usatâi, mai mult totuşi despre socialişti. În ultimii trei ani noi am organizat sute de proteste şi eu am participat aproape la fiecare dintre ele. Avem o experienţă foarte mare în activitate protestatară. Noi
Noi avem experienţa activităţii protestatare.
am făcut publice mai multe date iniţiale, inclusiv documentele, chiar dacă era „secret de stat”, în ceea ce priveşte transferul miliardelor în zonele off-shore, în Marea Britanie şi în Ţările Baltice. La nivel de Parlament, noi ceream crearea comisiei pentru un număr de încălcări. Aşa că noi avem experienţa activităţii protestatare. Şi dacă ne vom referi la Legea cu privire la organizare şi desfăşurarea întrunirilor, care reglementează azi toate aceste acţiuni, atunci noi ne-am pregătit foarte bine şi am reuşit să rezervăm un mare număr de locuri din Chişinău pentru desfăşurarea acţiunilor de protest”.
Europa Liberă: Dar Dvs. sunteţi de acord că protestele organizate anul aceste de către Platforma Civică „DA” au fost mult mai vizibile decât acţiunile partidului Dvs.?
Vlad Bătrâncea: „Eu nu aş vrea să ne întrecem aici cu protestele...”
Europa Liberă: Aceasta se referă nu doar la partidul Dvs., dar şi la orice alt partid.
Vlad Bătrâncea: „Noi avem experienţa desfăşurării acţiunilor de proporţii şi noi recunoaştem că acţiunile Platformei au arătat foarte bine din punct de vedere organizatoric, al faptului că au fost prezenţi foarte mulţi oameni. Şi noi împărtăşim toate obiectivele politice şi revendicările aceste Platforme. De la bun început aş vrea să spun că din perspectivă politică noi în mod public am salutat şi am afirmat că susţinem protestele Platformei, deoarece noi suntem pentru orice tip de proteste care sunt menite să dea jos regimul puterii oligarhice”.
Europa Liberă: Pentru Dvs. a fost clar de ce Platforma nu a vrut să cedeze piaţa în faţa Parlamentului?
Vlad Bătrâncea: „Aş mai vrea să zic că povestea constă în aceea că noi am rezervat toate aceste pieţe, şi noi cu plăcere am mers în întâmpinarea colegilor stimaţi din această Platformă atunci când ei s-au adresat la noi, inclusiv au venit în oficiul nostru şi ne-au rugat să le cedăm rezervarea pieţei. Şi noi am mers la acest pas, deoarece noi am discutat cu reprezentanţii platformei despre faptul că în luna septembrie noi planificăm să organizăm acţiunile de protest în raioane. Ţinând cont de faptul că până la sfârşitul lunii septembrie noi nu vedeam sensul să
Noi am salutat crearea acestei Platforme. Ea s-a lansat destul de reuşit, dar deja au început să apară diverse păreri, diferite portavoce şi chemări inclusiv la înlăturarea Partidului Socialiştilor, la demisia liderului Partidului Socialiştilor Igor Dodon care astăzi nu ocupă nicio poziţie în guvernare. De fapt, el nici nu are cum să-şi dea demisia, deoarece el nu exercită nicio funcţie în guvernare.
organizăm protestele în piaţă, noi am cedat. Noi am salutat crearea acestei Platforme. Ea s-a lansat destul de reuşit, dar deja au început să apară diverse păreri, diferite portavoce şi chemări inclusiv la înlăturarea Partidului Socialiştilor, la demisia liderului Partidului Socialiştilor Igor Dodon care astăzi nu ocupă nicio poziţie în guvernare. De fapt, el nici nu are cum să-şi dea demisia, deoarece el nu exercită nicio funcţie în guvernare. Adică au început să răsune nişte afirmaţii de atac în adresa opoziţiei. Noi înţelegem că acestea pot fi şi tot felul de provocări, că puterea astăzi este cointeresată să zdrobească segmentele de protest şi de aceea noi înţelegem că acum noi trebuie să punem la o parte supărările reciproce şi să renunţăm la întrecerea dintre proteste. Şi aici eu sunt de acord cu domnul Tulbure: noi trebuie să înţelegem că altfel noi în cazul acesta nu vom deveni un tot întreg, că noi vedem diferit viitorul Republicii Moldova. Dar noi trebuie să conştientizăm că la această etapă noi avem un scop comun – demiterea puterii şi alegeri anticipate”.
Europa Liberă: Ştiţi, acum în acest studio are loc un lucru foarte ciudat: Dvs. vorbiţi ca doi oameni absolut civilizaţi, chiar dacă şi sunteţi oponenţi. Deşi, de fapt, până acum eu nu prea am văzut ca viziunile voastre să fie foarte diferite. Şi aceasta deloc nu seamănă cu dialogul dintre domnul Dodon, domnul Năstase şi domnul Usatâi în decursul câtorva zile. Dvs. aţi văzut foarte bine schimbul de acuzaţii tăioase în reţelele de socializare şi în faţa camerelor. Explicaţi-mi, ce s-a întâmplat în aceste câteva zile încât toţi brusc au renunţat la critica reciprocă acută?
Vlad Bătrâncea: „Dacă îmi permiteţi, voi povesti despre ultimele trei zile, deoarece eu am avut ocazia să comunic cu domnul Andrei Năstase. Înainte noi ne intersectam foarte rar în cadrul diferitor emisiuni, şi aveam păreri destul de bune unul despre altul. Deci, aveam relaţii destul de stabile. Dar ce situaţie avem noi acum? Când Platforma a ieşit în Piaţă, noi am susţinut-o din punct de vedere juridic şi politic prin afirmaţiile noastre. Dar când noi am anunţat că vom merge spre Parlament, noi nici nu am mai spus că avem vreo rezervare la Piaţa Marii Adunări Naţionale. Noi am înţeles că dacă vom anunţa acest lucru, asta va suna ca o provocare. Noi ne-am ales un alt punct de adunare – scuarul Parlamentului, şi noi urmărim agenda noastră fără să ne intersectăm cumva sau să pretindem pentru altceva. Şi iată noi ne întâlnim cu domnul Năstase în primăria municipiului Chişinău. Noi venim şi acolo deja stau toate slujbele speciale, competente sau mai puţin competente, care ne anunţă că noi nu avem dreptul să organizăm acţiunile de protest în scuarul Parlamentului, că noi nu avem dreptul să trecem pe cealaltă parte a bulevardului Ştefan cel Mare, că noi nu avem acest drept...”
Europa Liberă: De ce nu aveţi acest drept? Deoarece Platforma prima a depus cerere?
Corturi ale Partidului Socialist și ale Partidului Nostru în centrul Chișinăului
Stanislav Pavlovski: „Deoarece Platforma a depus cererea. Aici apar două întrebări foarte rezonabile în care va trebui să ne lămurim, şi nu exclud, inclusiv prin intermediul organelor competente. Deoarece în primăria municipiului Chişinău în registrul acestor declaraţii prealabile, al acestor cereri, au apărut nişte corectări făcute cu markerul. Pe pagina electronică a primăriei, în compartimentul acestor cereri şi a ordinii prioritare în desfăşurarea întrunirilor cumva au apărut nişte corectări, însemnări noi. Noi considerăm că aceasta în general presupune un dosar penal, şi noi vedem că astfel inclusiv primăria ne-a ciocnit unul cu altul”.
Europa Liberă: Puterea, cu siguranţă, poate să câştige din ciocnirea partidelor de stânga şi de dreapta, care astfel vor pierde timpul luptându-se unii cu alţii şi în general vor uita de ce ei au ieşit îi piaţă. Domnule Pavlovski, totuşi, înainte să vorbim despre aceasta, spuneţi-mi, Vă rog, pur şi simplu, există sau nu un monopol asupra protestului în Republica Moldova – un monopol al cel din partidele de stânga sau de dreapta? Şi, în general, de ce trebuie să aibă loc o concurenţă a protestelor din momentul când oraşul, în principiu, e mare şi există multe locuri pentru aceasta.
Stanislav Pavlovski: „Dvs., desigur, înţelegeţi foarte bine că monopolul, prin definiţie, nu poate să existe. Este legea care destul de clar reglementează desfăşurarea întrunirilor, a mitingurilor, a marşurilor şi a protestelor. Eu cred că aceste detalii – cine, când, ce a depus şi care sunt acolo corectările – nu sunt foarte importante şi nu îi interesează pe ascultătorii noştri...”
Europa Liberă: Nu, ştiţi totuşi ce este important. În această săptămână mai multă lume a avut impresia că Platforma într-adevăr nu vrea să cedeze Piaţa dintr-un simplu motiv: acest protest este al nostru, noi primii l-am pornit şi nimeni altul nu mai poate să vină încoace.
Stanislav Pavlovski: „Nu, aceasta...”
Europa Liberă: Este o părere greşită?
Stanislav Pavlovski: „Da, este o părere foarte greşită. Mai mult ca atât, eu chiar aş zice că e o părere provocatoare. Problema aici constă în altceva”.
Europa Liberă: Eu nu am nicio intenţie să provoc... Aş vrea doar să mă lămuresc.
Stanislav Pavlovski: „Eu nu am în vedere pe Dvs. Imediat, Natalia, eu voi clarifica ce am în vedere. Eu nici într-un caz nu am în vedere pe Dvs. personal. Aş vrea să spun altceva. Aşa cum am afirmat mai sus, guvernanţii fac tot necesarul pentru ca acest proces să fie zdrobit, iar oamenii să fie dezbinaţi. Mai mult ca atât, acolo a fost introdus un anumit moment al dezbinării...”
Europa Liberă: Dezbină şi stăpâneşte!
Stanislav Pavlovski: „Dezbină şi stăpâneşte, exact. În viziunea mea, aceasta a fost făcut absolut special pentru ca mişcarea de protest să fie micşorată şi pentru a crea un conflict intern dintre aceste puteri”.
Europa Liberă: Dar cum s-a făcut acest lucru?
Stanislav Pavlovski: „Imediat, doar o clipă... Deci, aceasta s-a făcut prin metodele războiului mediatic. Haideţi să nu uităm că există noţiunea de război informaţional şi că serviciile noastre speciale foarte activ folosesc metodele războiului informaţional împotriva propriului popor, ceea ce este absolut inadmisibil. Serviciile speciale trebui să lupte cu inamicii externi, dar nu cu propriul său popor. În cazul nostru însă s-a
Metodele acestea ale războiului mediatic au început să se folosească împotriva protestatarilor. Deci, a fost creată o imagine artificială a concurenţei, că oamenii care au ieşit în faţa Parlamentului, reprezentanţii Partidului Socialiştilor şi cei ai „Partidului Nostru”, au de gând chiar să ia cu asalt Parlamentul, că guvernanţii sunt gata să folosească împotriva lor forţele speciale, că vor fi nişte ciocniri dintre două mitinguri şi guvernanţii vor fi nevoiţi să anunţe stare de urgenţă ceea ce până la urmă va duce la oprirea protestelor.
întâmplat ceva cu totul invers. Metodele acestea ale războiului mediatic au început să se folosească împotriva protestatarilor. Deci, a fost creată o imagine artificială a concurenţei, că oamenii care au ieşit în faţa Parlamentului, reprezentanţii Partidului Socialiştilor şi cei ai „Partidului Nostru”, au de gând chiar să ia cu asalt Parlamentul, că guvernanţii sunt gata să folosească împotriva lor forţele speciale, că vor fi nişte ciocniri dintre două mitinguri şi guvernanţii vor fi nevoiţi să anunţe stare de urgenţă ceea ce până la urmă va duce la oprirea protestelor. Şi la urma urmelor vom ajunge la aceea că domnul Plahotniuc va fi ales preşedintele Republicii Moldova şi asupra destinului de mai departe a acestui stat va fi pusă cruce. Iată o astfel de idee foarte persistent se infiltrează, se bagă – dacă vreţi, putem folosi şi acest cuvânt – prin metodele propagandei informaţionale şi a războiului mediatic în capetele oamenilor. De aceea, bineînţeles, noi nu putem rămâne indiferenţi faţă această informaţie. Chiar dacă şi presupunem că ea este una falsă, că aceste sunt nişte prostii şi aberaţii, noi nu le putem ignora. De aceea, desigur, noi apelăm şi încă odată vom apela la reprezentanţii protestatarilor ieşiţi în faţa Parlamentului: mult stimaţi prieteni, vă rugăm mult, să folosim doar mijloace legitime şi paşnice. Ei aşteptă orice pretext pentru ca acest scenariu... Foarte probabil ei în mod intenţional aruncă acest os ca să provoace oamenii la nişte acţiuni negândite. Haideţi să ne amintim de la ce au pornit evenimentele din Moscova când a fost bombardată Casa Albă. Nu de la aceea că un om cu lansator a împuşcat din mulţime în forţele puterii care apoi cu toată puterea s-a aruncat asupra protestatarilor. Cunoscând aceste mijloace posibile ale provocării noi trebuie să le excludem”.
Europa Liberă: De ce să mergem atât de departe. Haideţi să ne amintim ce s-a întâmplat pe 7 aprilie, când pe 6 aprilie tinerii protestau într-un mod absolut paşnic şi nu se întâmpla nimic, iar pe 7 aprilie brusc în clădirea Parlamentului a zburat prima piatră. Atât!
Stanislav Pavlovski: „Nici asta nu este important. E corect ce spuneţi Dvs., dar nici ceea ce s-a întâmplat pe 7 aprilie nu este atât de important. Important este că toate metodele criminale, abuzive de acţiune a guvernanţilor au avut loc după 7 aprilie, când toate evenimentele deja s-au consumat...”
Europa Liberă: Este adevărat...
Stanislav Pavlovski: „…Iar oamenii erau pur şi simplu sustraşi din casele lor, fiind supuşi tuturor metodelor interzise de investigare, bătuţi şi torturaţi”.
Europa Liberă: Bine, domnule Pavlovski. Am înţeles că Dvs., în principiu, deja aţi tras linia, că nu mai concuraţi între voi şi fiecare va trăi în propriul său orăşel. Voi – în „Orăşelul demnităţii”, iar voi – în „Orăşelul libertăţii”...
Vlad Bătrâncea: Victoriei.
Europa Liberă: ...Victoriei, îmi cer scuze, în „Orăşelul Victoriei”. Sunteţi la o distanţă de 500 de metri...
Stanislav Pavlovski: „Aş mai vrea să adaog doar două cuvinte. Sunt convins că e aşa sau că e doar o ipoteză, dacă reprezentanţii Partidului Socialiştilor şi cei ai „Partidului Nostru” sunt sinceri în intenţiile lor de a lupta cu regimul criminal, noi nu avem o altă ieşire decât să-i susţinem
Unica posibilitate este, cum am mai spus deja, dorinţa de a evita folosirea metodelor violente de evoluţie a evenimentelor, deoarece ei doar aceasta şi aşteaptă.
cu toate puterile şi mijloacele noastre. Unica posibilitate este, cum am mai spus deja, dorinţa de a evita folosirea metodelor violente de evoluţie a evenimentelor, deoarece ei doar aceasta şi aşteaptă. Criminalii consideră că noi vom proceda în mod criminal. Noi trebuie să-le demonstrăm că spre deosebire de ei, noi nu suntem criminali şi orice vor face ei, noi vom apela doar la metode legitime... Noi ne aflăm sub privirea foarte atentă a organizaţiilor internaţionale, care, la fel, urmăresc fiecare pas al nostru”.
Europa Liberă: Acum voi sunteţi urmăriţi de absolut toată lumea...
Stanislav Pavlovski: „Deoarece noi suntem cointeresaţi în rezolvarea paşnică şi legitimă a acestei probleme”.
Europa Liberă: Domnule Bătrâncea, Dvs., în general, excludeţi un astfel de scenariu?
Vlad Bătrâncea: „Dacă sincer, am doar o singură dorinţă. Aş vrea ca toată Platforma „Demnitate şi Adevăr” să ghideze în acţiunile, declaraţiile, afirmaţiile sale să se ghideze de înţelepciunea demonstrată aici de domnul Pavlovski, deoarece, din păcate, această înţelepciune nu întotdeauna s-a simţit în ultimul timp. Chiar dacă în spatele Partidului Socialiştilor şi a partidului lui Renato Usatâi sunt în jur de jumătate de milion de alegători, noi am avut suficientă înţelepciune pentru a nu numi Platforma drept o adunare de bandiţi sau un proiect al cuiva, să nu vorbim despre tot felul de scenarii violente şi provocări, deoarece cel
Noi am avut înţelepciunea să nu insultăm pe nimeni. Aş vrea foarte mult ca noi să ne ghidăm de această poziţie înţeleaptă. Noi nu avem nimic de împărţit
mai mult riscă anume Partidul Socialiştilor care are cea mai mare fracţiune în Parlament şi o perspectivă politică concretă şi clară. Noi am avut înţelepciunea să nu insultăm pe nimeni. Aş vrea foarte mult ca noi să ne ghidăm de această poziţie înţeleaptă. Noi nu avem nimic de împărţit. Noi am fost suficient de înţelepţi pentru a ieşi fără drapele, deşi, credeţi-mă, noi am discutat mult, e o acţiune foarte mare, multă organizare, cu nopţi nedormite. Noi am discutat, de ce să nu ieşim cu drapelele partidului? Da, noi suntem cea mai mare fracţiune parlamentară. Şi noi am decis să ieşim fără drapelele partidului, să nu facem promovare în plus pentru partid, deşi e vorba de Piaţa principală, camere de filmat etc.”
Europa Liberă: Dar, o clipă, atunci când la această acţiune apare liderul vostru sau oricare alt deputat, inclusiv Dvs., oricum este o promovare a acţiunii voastre. Este elementar.
Vlad Bătrâncea: „Noi am făcut nişte paşi, dar am anunţat următorul lucru. Noi am renunţat la retorica politică şi geopolitică. Adică astăzi noi concret spunem că în orăşelul nostru şi pe tribuna noastră nu se va pronunţa nici un cuvânt nici despre Europa, nici despre România, nici despre Rusia, nici despre oricare interese externe. Noi vom vorbi concret: că noi avem anumite obiective tactice – demisia lui cutare şi cutare, dar şi alegerile anticipate. Iar apoi, când noi deja vom începe campania, noi deja vom decide, cine şi pentru ce pledează”.
Europa Liberă: Haideţi acum vom vorbi despre ceea ce va urma. Iată voi protestaţi, voi – în „Orăşelul Victoriei”, iar voi – în „Orăşelul Demnităţii”, planificaţi o acţiune mare pentru data d 4 octombrie, duminica, ziua în care se va difuza emisiunea noastră, dar ce va urma, ce va fi mai departe?
Vlad Bătrâncea: „Mai departe noi trebuie să convenim asupra unor principii foarte simple şi clare. Primul principiu pe care îl propunem este principiul neagresiunii, deoarece pe lângă...”
Europa Liberă: Aveţi în vedere unul cu altul, protestele.
Vlad Bătrâncea: „Da, deoarece pe lângă faptul că există acte de provocare şi războiul informaţional, haideţi să fim sinceri, uneori liderilor noştri sau conducătorilor participanţilor în mitinguri nu le ajunge înţelepciune. Haideţi să vorbim despre faptul că trebuie să existe cel puţin principiul neagresiunii. Până când nu va exista retorica politică, partinică sau altceva, noi nu vom ataca unii pe alţii”.
Europa Liberă: Bine, dar cui noi, ascultătorii, spectatorii, trebuie să credem? Deoarece acum eu vă ascult şi Dvs. vorbiţi şi dialogaţi atât de civilizat şi bine, dar exact în această săptămână eu am văzut cum Andrei Năstase şi Renato Usatâi se scăldau unul pe altul în noroi.
Vlad Bătrâncea: „Consider că Dvs. aţi putea să urmăriţi cronologia acestor evenimente şi de ce, într-adevăr, anumite afirmaţii ale lui Năstase... I-am spus aceasta drept în faţă că ei nu vor reuşi să privatizeze şi să monopolizeze toată activitate protestatară. Noi suntem partide politice mari”.
Europa Liberă: Aş vrea să spun că şi afirmaţiile lui Usatâi au fost deloc uşoare...
Vlad Bătrâncea: „Nu voi face acum comentariul cronologiei evenimentelor, fiecare doritor poate să clarifice, afirmaţia cui a fost prima, cine a fost al doilea, cine ataca şi cine se opunea. Întrebarea e alta...”
Europa Liberă: Lupta dintre aceleaşi specii s-a oprit?
Vlad Bătrâncea: „Nu aş califica aceasta drept luptă dintre aceleaşi specii, deoarece sunt de acord cu poziţia domnului Tulbure: de la bun început, în principiu şi în perspectivă, în viitor, în cadrul eventualelor alegeri anticipate, noi jucăm pe diferite flancuri politice. Orice se afirmă despre faptul că Platforma nu are de gând să se transforme într-un partid politic (deşi eu am alte informaţii), trebuie să recunoaştem că aceasta va fi în viitor o adevărată forţă politică care poate să ia şi locul lui Filat, şi al lui Ghimpu, poate chiar şi al altor formaţiuni politice. Şi aceasta, în perspectivă, aşa cum noi deja vedem, este un nou viitor
Pur şi simplu trebuie să căutăm o metodă a unei cooperării civilizare. În primul rând, principiul neagresiunii. A doua: ceea ce am discutat ieri cu reprezentanţii Platformei – principiul cooperării juridice.
proeuropean al Moldovei. Dacă sincer, noi toţi vedem acest lucru. Partidul Socialiştilor şi partidul lui Renato Usatâi sunt jucătorii altui flanc politic şi în viitor noi vom urmări scopuri diferite şi vom avea electorat diferit. Dar aceasta va fi în viitor. Astăzi noi în general nu vorbim despre acest lucru. Astăzi noi pur şi simplu trebuie să căutăm o metodă a unei cooperării civilizare. În primul rând, principiul neagresiunii. A doua: ceea ce am discutat ieri cu reprezentanţii Platformei – principiul cooperării juridice”.
Europa Liberă: Juridice? Ce aveţi în vedere aici?
Vlad Bătrâncea: „Principiul cooperării juridice înseamnă că noi nu creăm premise ca noi toţi să fim anulaţi prin instanţă de judecată, ceea ce astăzi încearcă să facă primăria şi puterea – să se folosească de conflictul nostru şi să ne anuleze, să ne interzică...”
Europa Liberă: Adică voi nu veţi merge unul împotriva altuia în instanţă de judecată?
Vlad Bătrâncea: „Da, şi chiar vom colabora în plan juridic. Şi voi explica, de ce. Deoarece astăzi puterea prin intermediul primăriei, care execută totul foarte cuminte, se adresează în instanţă de judecată pentru a interzice ambele noastre declaraţii prealabile”.
Europa Liberă: Haideţi să ne amintim ce s-a întâmplat cu orăşelul lui Grigore Petrenco şi a camarazilor săi în vara acestui an când ei au protestat în faţa casei domnului Plahotniuc. Ei doar au fost împrăştiaţi prin decizie judecătorească. Există varianta ca prin instanţa de judecată să fie împrăştiate ambele orăşele, domnule Pavlovski? Părerea Dvs. în calitate de jurist şi fost judecător la Curtea Europeană.
Stanislav Pavlovski: „Ştiţi, până când această acţiune poartă un caracter paşnic, nimeni nu are dreptul să intervină. Există condiţii generale privind intervenţia statului în asemenea... în realizarea dreptului la întrunire. Înseamnă că aceste acţiuni trebuie să fie prevăzute prin lege, trebuie să urmărească un scop legitim şi trebuie să corespundă în mod proporţional acestui scop. Adică mijloacele trebuie să fie proporţionale scopului urmărit. Este o abordare generală a Curţii de la Strasbourg. În acest caz eu nu văd aici nicio necesitate. Trebuie să existe ceea ce în engleză se numeşte pressing social need, o evidentă necesitate socială pentru intervenţia statului. Această evidentă necesitate socială apare atunci când protestatarii încep să întreprindă nişte acţiuni antisociale. Iată atunci statul poate să intervină”.
Europa Liberă: O evidentă necesitate socială a fost necesară aceasta săptămână când două flancuri protestatare se certau în direct la diferite canale TV. Aceasta a fost foarte vizibil. Noi toţi priveam pe ecrane şi nu înţelegeam, ce se întâmplă. Dar brusc voi aţi încetat să vă certaţi. Înseamnă aceasta că gata, puterea nu va mai putea folosi acest conflict şi să oprească ambele proteste?
Stanislav Pavlovski: „Ştiţi, atunci când noi vorbim despre guvernanţii criminali, putem să aşteptăm orice de la ei. Eu vă spun care este abordarea Curţii de la Strasbourg în rezolvarea unor astfel de dispute. Şi aceeaşi abordare trebuie să adopte şi instanţele noastre judecătoreşti, adică trebuie să existe o necesitate socială acută pentru intervenţia statului. Este, în primul rând, încălcarea ordinii publice, ameninţarea securităţii publice, a vieţii şi sănătăţii cetăţenilor şi alte acţiuni similare”.
Europa Liberă: Sper că nimeni dintre voi nu are asemenea planuri.
Stanislav Pavlovski: „Desigur că nu. Ei încearcă să ne împingă spre aceasta. Deoarece dacă ei o vor reuşi, ei vor avea dreptul la intervenţie”.
Europa Liberă: Domnule Pavlovski, care este planul de mai departe?
Stanislav Pavlovski: „Da, iată Dvs. aţi adresat întrebarea: ce va urma. Personal consider că noi încă nu am luat o asemenea decizie şi nu ştiu, va fi ea luată sau nu, dar eu personal, în calitate de jurist, consider că în această situaţiei pe data de 4 octombrie noi adunăm Marea Adunare Naţională. Toţi deja au recunoscut că Moldova este un stat captiv, chiar şi domnul Diacov a recunoscut ieri acest lucru. Domnul Tănase a afirmat că la noi toate deciziile sunt luate de către biroul politic constituit din
Preşedintele Curţii Constituţionale a recunoscut că la noi puterea se află în mâinile unei formaţiuni neconstituţionale. Adică, atunci când noi vorbim despre faptul că avem un stat captiv, noi vorbim despre faptul că puterea în statul nostru este uzurpată.
patru persoane, chiar dacă biroul politic nu este prevăzut în Constituţia noastră. Adică, preşedintele Curţii Constituţionale a recunoscut că la noi puterea se află în mâinile unei formaţiuni neconstituţionale. Adică, atunci când noi vorbim despre faptul că avem un stat captiv, noi vorbim despre faptul că puterea în statul nostru este uzurpată, şi dacă e aşa, atunci la Marea Adunare Naţională noi am putea să votăm o declaraţie care recunoaşte caracterul captiv al statului moldav, şi care recunoaşte că poporul moldav a fost lipsit de suveranitatea sa într-un mod neconstituţional”.
Europa Liberă: Ce înseamnă aceasta din punct de vedere juridic?
Stanislav Pavlovski: „Din punct de vedere juridic aceasta ar însemna că guvernarea actuală va fi considerată în afara legii şi a câmpului constituţional. Da, este o acţiune nouă şi îmi este destul de greu acum...”
Europa Liberă: Dar Dvs. nu credeţi că în acea clipă în care Dvs. veţi anunţa acest lucru de la tribună în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ei vor putea să Vă acuze de încercarea de a răsturna regimul constituţional?
Stanislav Pavlovski: „Scuzaţi, Vă rog, dar puterea în acest stat deocamdată aparţine poporului moldav şi dacă el va fi de acord cu ceea ce am spus, guvernanţilor nu le va rămâne decât să se supună acestei decizii...”
Europa Liberă: Pe de o parte, domnule Pavlovski, Dvs. ziceţi că puterea este neconstituţională, neligitimă şi că guvernanţii au uzurpat puterea în stat. Pe altă parte, guvernanţii afirmă că ei au fost aleşi în cadrul alegerilor parlamentare libere şi corecte. Aşa ei le numesc: alegeri libere şi corecte. De partea cui în acest caz va fi legea, dacă legea oricum tot ei o controlează?
Stanislav Pavlovski: „În cazul dat, vorbind despre lege, avem în vedere, în primul rând, Constituţia. Dar Constituţia spune direct: suveranitatea în ţara noastră aparţine poporului. De asemenea, ea zice că uzurparea puterii în stat reprezintă o crimă gravă împotriva poporului. În cazul acesta apare întrebarea calificării juridice. Puterea în ţară este sau nu este uzurpată? Cine este în drept să dea o astfel de calificare? Curtea Constituţională”.
Europa Liberă: Dar ce va urma după aceasta?
Stanislav Pavlovski: „Curtea Constituţională. Iată eu fac un apel către colegii noştri de protest. Nu pot ei oare să se adreseze la Curtea Constituţională privind capturarea puterii în ţară de către structurile anticonstituţionale? Lasă Curtea Constituţională să se pronunţe. Dacă chiar şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie spune că...”
Vlad Bătrâncea: „Este o idee interesantă...”
Stanislav Pavlovski: „Da, este o idee interesantă!”
Europa Liberă: Adică, Dvs. ca o fracţiune parlamentară sunteţi gata să luaţi această propunere în considerare?
Vlad Bătrâncea: „Dacă sincer, pentru prima dată am auzit o astfel de idee. Ea într-adevăr pare interesantă”.
Europa Liberă: Mai ales că preşedintele Curţii Constituţionale deja a anunţat că ţara este guvernată de către un birou politic...
Stanislav Pavlovski: „Noi nu avem astfel de posibilităţi. Noi nu suntem deputaţi în Parlament şi nu suntem subiecţii îndreptăţiţi să se adreseze în Curtea Constituţională. Deputaţii Parlamentului pot face acest lucru. Şi pot pune Curtea în faţa necesităţii de a se pronunţa în legătură cu aceasta. Deoarece atunci când noi spunem că candidatura premierului în conformitate cu legea trebuie să fie propusă de către preşedinte după consultările cu fracţiunile politice... Dar la noi cum a fost? S-au întâlnit trei indivizi neprevăzuţi de Constituţie, au făcut preşedintelui o propunere, el a fost de acord şi a desemnat acea persoană”.
Vlad Bătrâncea: „Vedeţi, Natalia, în acest studio poate să ia naştere o primă acţiune comună cu participarea Platformei „DA” şi a partidelor noastre politice. Este un lucru normal pentru atingerea unui scop tactic. Noi nu ne aflăm acum în timpul campaniei electorale. Noi, de fapt, nu avem ce împărţi. Obiectivul nostru este să întoarcem oamenilor statul. Şi eu sunt absolut de acord cu Natalia: astăzi nu există nici un organ care ar constata acele încălcări despre care vorbiţi Dvs. Unica instituţie, spuneţi Dvs., este Curtea Constituţională. Dar eu sunt absolut convins că Curtea Constituţională tot este astăzi controlată politic. Nu vreau să anticipez evenimentele, dar aş vrea să zic că în revendicările noastre va fi şi un punct legat de Curtea Constituţională. Întrebarea este alta. Astăzi niciun organ al puterii de stat nu constată nimic. Caracterul neconstituţional al puterii şi încălcările acestei puteri în mod real o poate face doar Procuratura Generală sau Curtea Constituţională”.
Europa Liberă: Dar, apropo, ar fi foarte interesant să aflăm părerea domnului Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, deoarece el deja a făcut declaraţii în acest sens. Aparte el nu odată a afirmat, inclusiv în una dintre emisiunile mele, că Moldova este un stat captiv.
Stanislav Pavlovski: „Dacă e chiar aşa...”
Europa Liberă: Da, va fi interesant, cum Curtea Constituţională va răspunde în acest caz.
Stanislav Pavlovski: „Da, apare întrebarea, cum să scoatem statul din starea de captivitate? Deoarece noi nu putem să acceptăm acest lucru din moment ce poporul a fost lipsit de suveranitate”.
Europa Liberă: Haideţi, pe scurt, în concluzie, să ne gândim cum poate fi făcut acest lucru. Să admitem că Dvs. vă adresaţi la Curtea Constituţională care fie recunoaşte că aveţi dreptate, fie nu o recunoaşte. Cum mai departe eliberăm Moldova din captivitate?
Stanislav Pavlovski: „Cred că este în atribuţia Curţii Constituţionale să ofere posibilitatea scoaterii ţării din starea de captivitate. Aceasta va fi o hârtie de turnesol pentru însăşi Curtea Constituţională care va demonstra cât de democratică este ea şi cum îşi vede ea propria ei responsabilitate în faţa societăţii moldoveneşti. Mai ales în situaţia când caracterul captiv al statului este recunoscut de toată lumea, inclusiv de unii reprezentanţi ai însăşi Curţii Constituţionale”.
Europa Liberă: Adică, Dvs. puneţi mari speranţe în această adresare.
Stanislav Pavlovski: „Da, adică eu sper că judecătorii noştri din Curtea Constituţională sunt oameni destul de responsabili... Dar haideţi să nu uităm de faptul că...”
Europa Liberă: Chiar dacă unii dintre ei au devenit membrii Curţii Constituţionale datorită partidelor politice.
Stanislav Pavlovski: „Ei trebuie să-şi amintească despre responsabilitatea lor în faţa poporului moldav, să ţină cont că acum noi vorbim despre evenimente cu un caracter istoric”.
Europa Liberă: Am înţeles. Domnule Bătrâncea?
Vlad Bătrâncea: „Eu nu prea cred în acest lucru, deoarece atunci când noi vorbim despre statul capturat aceasta se referă şi la Curtea Constituţională şi la acele forţe care au constituit componenţa acestuia. Oricum aş vrea măcar să cred că domnul Tănase va trece, cum se spune, testul „la purici”, adică va demonstra astfel dacă are oarecare voinţă juridică, politică sau oricare alta. Eu îl susţin pe domnul Pavlovski în aceea că noi cel puţin trebuie să încercăm acest scenariu. Dar haideţi
Unica ieşire din situaţie este organizarea alegerilor oneste. Iar alegerile oneste înseamnă să reuşim printr-un efort comun să obţinem demisia preşedintelui CEC, a Procuraturii Generale şi a altor organe care ar putea exercita o influenţă în timpul alegerilor.
să fim sinceri, astăzi nicio instituţie nu constată acele lucruri despre care noi discutăm acum şi cu care suntem de acord. De aceea unica ieşire din situaţie este organizarea alegerilor oneste. Iar alegerile oneste înseamnă să reuşim printr-un efort comun să obţinem demisia preşedintelui CEC, a Procuraturii Generale şi a altor organe care ar putea exercita o influenţă în timpul alegerilor. Noi nu trebuie să-le permitem ca ei să aleagă preşedintele ţării. Sunt convins că aceasta noi o putem face prin efortul nostru comun. Vom merge la alegeri şi alegătorul ne va judeca. Unicul lucru posibil din punct de vedere tehnic este organizarea alegerilor anticipate”.
Europa Liberă: La urmă însă pot să vă spun doar un singur lucru: să nu uitaţi, când se bat doi oameni, întotdeauna câştigă un al treilea. Să nu uitaţi despre aceasta niciodată. Ne vom auzi peste o lună. Toate cele bune.
