Pentru prima dată în istoria ei, România nu se mai teme de Rusia și poate răspunde fără niciun fel de complexe acuzațiilor sau amenințărilor formulate la Moscova. Cel puțin aceasta este ipoteza de lucru a oficialilor autohtoni, care mizează totul pe apartenența la NATO și pe scutul antirachetă, care a stârnit atâta nemulțumire printre liderii moscoviți.
„Rusia tratează țările din jur în dispreț față de legile internaționale”, dar acest lucru nu îi sperie pe români, ci îi „întărește” în convingerea că alături de partenerii lor din NATO, țara „își face datoria în această zonă”. Acesta este răspunsul pe care premierul Victor Ponta îl dă acuzațiilor Moscovei care a declarat că elementele scutului antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu, în sudul țării ar încălca Tratatul forțelor nucleare intermediare. Ministerul de Externe de la București a precizat, de altfel, că Acordul dintre București și Washington privind amplasarea scutului american de apărare împotriva rachetelor balistice prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat. Explicația diplomației autohtone, vine după ce directorul Departamentului de neproliferare și control al armamentului din cadrul ministerului de Externe de la Moscova, Mihail Ulianov a spus că decizia de a instala sisteme de tip MK-41 ar „risca să devină o provocare gravă la adresa securității internaționale”. Rusia insistă că aceste sisteme cu lansare verticală au „caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune”. Sistemele de tip MK-41 au intrat în atenția internațională pe fondul informațiilor că Statele Unite ar intenționa să le instaleze în Polonia și în România.
Ministerul de Externe de la București argumentează pe de altă parte că nu vor fi folosite sisteme de tip MK-41 și că România nu încalcă în niciun fel prevederile Tratatului forțelor nucleare intermediare, fiindcă aceste prevederi „nu se aplică testării interceptorilor care angajează ținte aflate în aer” (SM-3 care vor fi amplasați la Deveselu). Diplomația română mai notează că sistemele pomenite de Rusia, (de tip Mk-41, deci din categoria Aegis Ashore), nu au fost și nu vor fi testate pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiți pentru angajarea țintelor aeriene. Criticile rușilor sunt legate de temerea că aceste sisteme MK-41 pot lansa rachete de croazieră cu rază medie de acțiune și că „versiunea terestră poate fi o încălcare directă a Tratatului specific dintre cele două mari puteri.
Înalții oficiali americani, inclusiv Barak Obama au răspuns deja de mai multe ori acestor critici venite dinspre Rusia, arătând că sistemul de apărare antirachetă din România nu încalcă Tratatul Forțelor Intermediare, semnat de Moscova și Washington în 1987 și care obligă cele două părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri.
În loc de precizări față de acuzațiile Rusiei, vicepremierul român, Gabriel Oprea a declarat doar că „România a făcut un salt extraordinar față de acum 25 de ani’, că „este o țară sigură”, că „generează stabilitate și securitate în regiune” și că „are cele mai mari garanții de securitate” din partea Statelor Unite și Alianței Nord Atlantice. „Restul e retorică”, a mai adăugat, sigur pe el, înaltul oficial român. România răspunde nervozităților Moscovei arătându-și mușchii.
