Este sau nu este ce i se întâmplă fostului premier şi lider PLDM, Vlad Filat, rezultatul unei justiţii corecte?
Este întreabarea pe care ne-o punem astăzi în emisiune cu invitatul nostru Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse al organizaţiilor neguvernamentale pentru drepturile omului CReDO.
Europa Liberă: Bună dimineaţa dle Ostaf. Vă mulţumim că sunteţi în direct alături de noi. Discutăm în continuare despre cum se face justiţia în cazul lui Vlad Filat, fostul premier şi lider liberal-democrat, în condiţiile în care există voci critice, care acuză încălcări de procedură unul, doi încălcări ale prezumţiei nevinovăţiei, şi trei semne a ceea în Occident se numeşte justiţie selectivă. Dle. Ostaf, cu care din acestea aţi fi de acord?
Sergiu Ostaf: „E o întrebare foarte directă într-adevăr și provoacă un răspuns tranșant. Pot să vă spun că e foarte dificil să dai calificări uneia din aceste trei definiții în cazul acesta, pentru că necesită o explicație. E foarte clar că e un caz de răsunet și un caz extrem de sensibil pentru Republica Moldova, pentru că vizează subiecte sau situații foarte importante cu un impact major în Republica Moldova.
Dacă vorbim despre recentele acuzații vizavi de presupusul trafic de influență sau presupusa extorcare a sumei de bani din partea unui businessman - e o situație care trebuie să fie tratată. Dacă vorbim despre celelalte acuzații vizavi de implicarea în eventualele activități de fraudare a creditelor în sectorul bancar - e o altă situație. Ceea ce este cert este că toate aceste situații necesită o analiză foarte minuțioasă pentru a veni cu niște calificări foarte tranșante cum ar fi justiția selectivă. Nu v-am dat un răspuns, pentru că probabil ar trebui să discutăm fiecare caz în parte pentru a veni cu anumite calificări. Haide-ți mai bine să discutăm despre fiecare caz în parte.”
Europa Liberă: Din perspectiva Dvs. a unui apărător al drepturilor omului, cum se vede faptul că dosarul se construieşte pe un denunţ autorul căruia este la libertate? Premierul Streleț anume acest fapt îl invocă când cere demisia directorului CNA pentru justiţie selectivă.
Sergiu Ostaf: „Noi vorbim acum despre recentele întâmplări din Parlamentul Republicii Moldova atunci când Procurorul General a solicitat ridicarea imunității lui Vlad Filat. Noi am văzut cum au fost realizate procedurile în termen foarte scurt și eu chiar aș spune la limita procedurilor permise de Regulamentul Parlamentului, și regulile care sunt stabile în acest caz la limită, cu viteză foarte mare într-adevăr, nu m-am fi așteptat la o situație similară în trecut atunci când o procedură ar fi fost realizată cu o viteză atât de mare.
Pe de altă parte, la limita aceasta nu ar însemna și încălcarea acestor prevederi în mod foarte vădit din ce înțeleg eu. Acum dacă vorbim despre faptul că Procurorul General a venit în această sesiune având la bază, în special denunțul făcut de businessman-ul Ilan Shor e clar că acest denunț sau această plângere scrisă de către businessman-ul Ilan Shor nu este doar o simplă solicitare, dar din ce înțelegem noi și pentru că a fost publicat în spațiul public acel protocol sau proces verbal în care se menționează încă 140 de pagini de alte documente suplimentare în care sunt facturile spre plată, tranzacțiile ș.a.m.d. nu este doar un denunț, fiecare denunț este sprijinit de mai multe informații.
Sigur că noi nu am văzut celelalte informații și e foarte greu să ne expunem asupra calității acestui denunț. Dar pe de altă parte, dacă mergem pe buna credința în activitatea organelor, în special a Procuraturii în cazul acesta și punem la o parte eventualele suspiciuni vizavi de activitatea Procuraturii, dar ne uităm strict în baza informației care este prezentată în spațiul public vizavi de denunț, și acele 140 de pagini de informații suplimentare se pare că există o anumită motivație în acest sens.
Acuma e clar că în baza acestui denunț și a ridicării imunității au urmat percheziții unde au fost identificate, și alte informații relevante acestui caz care sprijină informațiile deja prezentate de acest businessman care colaborează cu ancheta. Prin urmare, probabil că există un set de circumstanțe care argumentează într-o anumită măsură, și după cum am văzut în ședința de judecată care a avut loc duminica trecută în care procurorul dl Bețișor a putut să evalueze, și mai bine toate circumstanțele și faptele prezentate ca rezultat a stabilit și aplicat arestul preventiv pentru Vlad Filat.”
Europa Liberă: Dvs. vă pare ciudat faptul că autorul denunțului este la libertatea? Cei care urmăresc filmul acestor evenimente ar putea să se întrebe: da acel care dat mită într-adevăr nu trebuie și el cercetat? Și am văzut titluri în presă pentru scandalul de la BEM, Ilan Shor poate scăpa cu o amendă datorită unei legi adoptate anul trecut cu semnătura lui Leancă, deci oamenii care văd aceste titluri la ce ar trebui să se gândească care este practică denunțului în alte părți?
Sergiu Ostaf: „În primul rând trebuie să înțelegem că vizavi de Ilan Shor și implicarea acestuia în fraudarea creditelor în sectorul bancar există mai multe epizoade pentru care dânsul este cercetat. Dacă ne uităm pe legea penală și faptele pe care le cunoaștem, rolul dumnealui în calitate de președintele Consiliului de administrație al BEM, implicarea lui în mai multe firme care au luat acele credite neperformante e un episod aparte în care eu sunt sigur că dânsul este cercetat, și va exista o răspundere penală foarte clară. Inclusiv este vorba și despre fraudarea acestor credite, dar și spălarea de bani, pentru că trebuiau aceste sume financiare, creditele acestea să fie scoase din înalte jurisdicții, din alte țări, și utilizarea acestora - asta este un episod aparte și o investigație aparte.
Din ceea ce înțeleg eu dânsul deja se află la o etapă avansată de cercetare. În ceea ce privește coruperea activă, adică presupusa oferire a acestor sume de bani către Vlad Filat e un alt tip de episod. Și în privința acestui episod articolul 325 din Codul penal prevede într-adevăr momentul în care persoana nu cunoaște despre faptul că acel care oferă mită în formă activă, adică o sumă de bani, și nu cunoaște despre cercetarea din partea organelor de drept, vine și denunță acest fapt există posibilitatea de a fi eliberat de răspundere fiind o practică internațională pentru a încuraja denunțul către autorități a unei fapte ilicite.”
Europa Liberă: Că textul denunţului a fost publicat integral este, din punctul Dvs. de vedere, rezultat al zelului jurnaliştilor sau e scurgere deliberată de informaţie din anchetă, scurgere de probe care necesită a fi investigate?
Sergiu Ostaf: „Deoarece este un caz extrem de sensibil și cu toții înțelegem cât de important este acest caz pentru a stabili niște reguli clare, și tranșante vizavi de ceea ce se întâmplă, eu aș a fi înclinat să spun că, de fapt, este o scurgere voită din partea organelor de drept a acestor informații, ceea ce nu s-ar încadra în comportamentul acestor organe de drept așteptat din partea societății.”
Europa Liberă: De ce ar fi făcut-o organele de drept dacă ar putea asta să ducă la anularea unor probe? Să admitem că apărarea dlui Filat joacă bine în instanță treaba asta, s-ar putea unele probe să fie validate?
Sergiu Ostaf: „În primul rând implică cu siguranță anumite consecințe vizavi de calitatea probelor la o ulterioară etapă și în defavoarea părții de acuzare, adică a organelor de drept. În sensul acesta e straniu că nu s-a divulgat un sumar sau anumite extrase sau relatări vizavi de procesul verbal, dar procesul verbal în întregime. Probabil că se speculează în sensul acesta în felul următor - organele de drept se află în situația în care vor să demonstreze cât de zeloși sunt în întreprinderea sa de a demonstra vinovăția și de a găsi o persoana vinovată, și în sensul acesta au mers pe încălcarea unor prevederi și practici instituționale și au făcut scurgerea acestor informații, astfel încercând să construiască o imagine mai bună în raport cu societatea.”
Europa Liberă: Care este partea proastă și care ar fi riscul?
Sergiu Ostaf: „Partea proastă este că strategia de acuzare ulterior ar putea să fie parțial invalidată, în special dacă vor lipsi argumente suficiente ulterior colectate în urma altor activități de colectare a probelor care vor demonstra același lucru ce demonstrează și procesul verbal publicat integral, atunci într-adevăr ar putea să survină, și anumite fisuri în strategia părții de acuzare.”
Europa Liberă: Încă un subiect în care aș vrea să aflu părerea Dvs. dle Ostaf, din nou o să apelez la ceea ce am văzut în presă un titlu - „judecătorul care decide arestarea sau eliberarea lui Vlad Filat este magistratul care a examinat și arestul lui Nicolae Vicol”, ar trebui fapte de astea să trezească suspiciuni a societății în condițiile în care știm că există un sistem aleatoriu de repartizarea dosarelor? Cum se întâmplă că dosarele ajung la unul și același judecător?
Sergiu Ostaf: „Este o întrebare foarte pertinentă. Noi cu toții trebuie să privim foarte critic situația vizavi de apariția unor judecători care examinează cazurile respective și dacă există o anumită repetiție a unor judecători în cazurile de sonor trebuie să ne punem un semn de întrebare: de ce se întâmplă acest lucru? O explicație rațională care oferă parțial un răspuns în sensul acesta este că există un număr limitat de judecători de instrucțiune, adică acei care examinează cazurile de emiterea mandatului de arest.”
Europa Liberă: Deci, nu trebuie să se înțeleagă că acest magistrat va examina și cauza, el a examinat plasarea sau nu sub arest a dlui Filat?
Sergiu Ostaf: „Absolut. Este alt judecător care va examina fondul cauzei, substanța ei. Numărul acestor judecători este limitat de doar 2-3 judecători pe fiecare instanță de judecată, pot fi patru judecători dacă instanța este mai mare. Deci, în sensul acesta există o probabilitate de 20%-30%, dacă e să ne conducem după teoria probabilităților că același judecător o să se întâmple să judece oricare caz, probabilitatea este de la 20% până la 40%. Din perspectiva aceasta putem spune și în cazul acesta a survenit o anumită probabilitate că același judecător a judecat, și cazul fostului șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Nicolae Vicol tot o persoana de referință din Partidul PLDM și cazului lui Vlad Filat.”
Europa Liberă: Cazul Filat a cam eclipsat în ultimele zile protestele din centrul Chișinăului și există părere că ceea ce i se întâmplă acum dlui Filat e, și o încercare de a domoli vântul contestatelor puterii. Ce viitor are acum în opinia Dvs. de simplu cetățean nu de expert mișcarea protestatară?
Sergiu Ostaf: „Mișcarea contestatară a avut și va avea în continuare un impact asupra situației din Republica Moldova. Presiunea care a fost exercitată vizavi de investigația în domeniul sectorului financiar-bancar a jucat un rol important, pentru că și politicul a examinat opțiunea demiterii a unor conducători din instituții de drept. E o situație multivalentă în care și instituțiile de drept încearcă să fie, și ei jucători activi în care vor să îndreptățească o parte din misiunile asumate față de societate și în cazul acesta joacă și pro-activ în anumite situații.
În continuare aceste presiuni oferite din partea mișcărilor protestatarilor vor avea au un impact asupra felului în care vor activa instituțiile de drept și probabil că acestea vor avea, și un impact pozitiv. În momentul în care protestatarii vor insista asupra și este absolut justificat, asupra calității justiției în cazul lui Vlad Filat, aceasta este un aspect pozitiv, și benefic pentru justiția în Moldova.”
