Guvernul român a oferit Moldovei un credit rambursabil de 150 de milioane de euro pe cinci ani. Parlamentul l-a aprobat, dar marți seară, într-un interviu televizat, premierul român Victor Ponta declara că acest credit nu va fi acordat decât unui guvern pro-european. O condiționare nouă comentată de fostul ministru de finanțe Veaceslav Negruță.
Europa Liberă: Mai întâi guvernul de la Bucureşti, în persoana domnului Ponta, a declarat că oferă cu multă generozitate un credit Chişinăului. Aceasta după ce cabinetul de miniştri de la Chişinău nu a reuşit să negocieze un acord cu FMI. După care acelaşi Victor Ponta, şeful executivului român, spune că Bucureştiul va sista sprijinul financiar pentru Moldova, dacă la Chişinău nu va mai fi un guvern pro-european. Cum trebuie înţeles acest mesaj?
Veaceslav Negruța: „Sunt două mesaje făcute la o distanţă de timp şi luând în calcul anumite ingrediente şi circumstanţe care au existat la aceste două momente, chiar dacă şi în timp distanţa nu e atât de mare. Un moment, cel dintâi, când s-a anunţat disponibilitatea de a acorda acest ajutor financiar rambursabil, s-a reieşit din faptul că într-adevăr situaţia este complicată financiar aici. Şi această mână de ajutor chiar ar fi fost binevenită aici, la Chişinău. Straniu a fost atunci, la acea etapă, că nu se înaintează nicio condiţionalitate vis-a-vis de debursarea cel puţin a primei tranşe. Şi aceasta a creat un confuz şi un disconfort în dialogul dintre Bucureşti şi alţi parteneri europeni, poate undeva şi indirect pentru instituţiile financiare internaţionale, care sunt parteneri cu oficialităţile de la Chişinău, cu Republica Moldova. Cel de-al doilea mesaj vine un pic mai târziu, când probabil că anumite mişcări care se întâmplă aici, la Chişinău, creează totuşi o nesiguranţă şi o incertitudine. Respectiv, apar anumite condiţionalităţi care vin prin mesajul de la prim-ministrul Ponta.”
Europa Liberă: Am auzit mai multe voci care spun că este absolut inacceptabil ca această asistenţă pe care o oferă Bucureştiul să continue cum a fost şi în alte timpuri, cu anumite sincope, că nici România nu ar avea bani de dat fără ca să ceară cum să fie folosită această asistenţă.
Veaceslav Negruța: „Din start a fost clar că ajutorul financiar rambursabil are o destinaţie generală, suport bugetar, nu era legat cu o anumită finanţare. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile care s-au făcut. Dar problema care există pentru guvernul României, disponibilitatea resurselor respective, mai mult ca atât, o linie de buget care trebuie să fie operată prin rectificarea bugetului României, unde să fie această sumă indicată, nu s-a făcut. Faptul că România însăşi ia cu împrumut dovedește foarte clar că resursele nu sunt încă identificate de unde se vor lua banii. Nu exclud că în aceste noi circumstanţe care au apărut între timp la Chişinău să fie momentul potrivit pe care l-a ales Bucureştiul să dea de înţeles că s-ar putea finanţarea să nu fie, indicând asupra unor schimbări eventuale politice aici, la Chişinău.”
Europa Liberă: Da, mesajul de la Bucureşti a fost unul foarte clar, că ei sprijină coaliţia pro-europeană, guvernarea pro-Occident, doar că trebuie să rămână această guvernare şi să implementeze reforme.
Veaceslav Negruța: „Este adevărat. Mijloacele de 150 de milioane de euro au fost divizate în trei tranşe, conform acordului care s-a semnat de către Bucureşti şi Chişinău. Prima tranşă, 60 de milioane de euro, până la sfârşit de an, pentru 2016 era prevăzută cea de a doua tranşă de 50 de milioane şi cea de a treia în 2017 – 40 de milioane de euro. Prima tranşă este total necondiţionată şi direct la suport bugetar în bugetul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Şi acum e condiţionată? Se zice că în cazul în care guvernarea este schimbată, aceşti bani nu vor ajunge la destinaţie. Acum vă întreb tranşant: până la finele anului vine prima tranşă?
Veaceslav Negruța: „Bună întrebare. Această condiţie care a apărut din spusele domnului Ponta deunăzi nu este parte a acordului de împrumut care a fost semnat între cele două guverne. Deci, este o circumstanţă nouă care a apărut şi, de fapt, este doar deocamdată o declaraţie politică. Ziceam că ar putea să fie această declaraţie o scuză pentru a nu pune la dispoziţia Republicii Moldova această finanţare, din simplul motiv că şi România este în dificultatea identificării sursei unei astfel de finanţări. Eu am mari dubii că finanţarea celei dintâi tranşe de 60 de milioane de euro va intra până la sfârşitul anului. Şi nu de atât că vor avea loc anumite procese politice aici pe intern, ci din simplul motiv că bugetul României nu are linie de buget 60 de milioane de euro alocate pentru Republica Moldova. Aceasta necesită rectificare de buget. Este adevărat, este un acord, el a fost aprobat şi ratificat în Parlament, dar nu a fost rectificată legea bugetului României, care să prevadă finanţarea respectivă.”
Europa Liberă: Se pare că domnul Ponta mai zicea că prima tranşă va fi alocată doar după ce vor fi restabilite discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
Veaceslav Negruța: „Nu este aşa. Din acele prevederi ale acordului şi anunţuri care s-au făcut, prima tranşă este necondiţionată, iar următoarele două tranşe pun condiţia existenţei acordului între Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional.”
Europa Liberă: Deci, nu e atât de simplu precum pare la prima vedere. Chiar şi dacă s-a încercat, frăţeşte pe undeva, să se acorde acest ajutor de care are foarte mare nevoie Republica Moldova, sunt anumite etape care nu pot fi trecute cu vederea.
Veaceslav Negruța: „Este adevărat că acest ajutor financiar ar fi fost unul destul de important pentru bugetul Republicii Moldova, în condiţiile când finanţările externe, altele, sunt îngheţate. Pentru această etapă ar fi fost un ajutor. Dar este adevărat că orice proces, inclusiv de negociere a unor astfel de împrumuturi trebuie să poarte un caracter mai tehnic iniţial, ca ulterior declaraţiile politice să vină să dea împachetarea necesară lucrului deja făcut. Când se merge de la coadă, când de fapt se anunţă anumite intenţii politice, iar ulterior, când se începe împachetarea acordului de împrumut, când se începe identificarea sursei de finanţare şi apar anumite obstacole, când apar şi alte ingrediente, cum ar fi întrebări din partea altor parteneri, inclusiv de la Bruxelles, sigur, apar dificultăţi în debursarea sumelor şi finalitatea acestor înţelegeri politice care au fost între Chişinău şi Bucureşti.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că ar putea să nu fie astupate găurile de la bugetul de stat, pe care trebuie să le astupe guvernul de la Chişinău, cu banii de la Bucureşti?
Veaceslav Negruța: „Prima tranşă pentru 2015 prevăzută nu avea să acopere acele găuri financiare care există în bugetul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Măcar o parte din ele.
Veaceslav Negruța: „Ele sunt mult mai mari decât această finanţare prevăzută ca primă tranşă. Da, este adevărat, cum a zis şi prim-ministrul Streleţ, această primă tranşă ne va permite să facem rectificări de buget mai puţin dureroase. Da, ele sunt poate mai puţin dureroase, dar în cazul în care rectificarea de buget al Republicii Moldova încă nu a fost efectuată, dar deja sunt semnale că finanţarea de la Bucureşti ar putea să nu vină anul acesta, totuşi durerile rămân foarte mari şi rectificările vor fi dure.”
Europa Liberă: Tot de la Bucureşti, într-un interviu pentru Europa Liberă, expertul Sorin Ioniţă declara că Bucureştiul ar trebui să condiţioneze asistenţa şi chiar puncta și cum, trebuie să fie un plan de privatizare a sistemului bancar, dacă a mai rămas ceva din acest sistem, neputred, după curăţare – privatizare, privatizări în energie, tot ce a mai rămas strategic, să vină şi investiţiile din partea Bucureştiului. Ar fi o logică în ceea ce spune dumnealui?
Veaceslav Negruța: „Dacă ne referim la sectorul bancar, nu cred că este ce privatiza. Practic, după începerea procedurii de lichidare a Băncii de Economii, statul nu e prea prezent în sectorul bancar, dar este adevărat că Moldova are nevoie de un plan de asanare a sectorului bancar, de o însănătoşire cât mai grabnică, astfel ca să nu se admită contaminarea întregului sistem care ar putea provoca probleme şi mai grave ulterior. E nevoie de un astfel de program. Probabil că deschiderea şi transparentizarea sectorului bancar ar permite mai multor investitori, inclusiv celor din sectorul bancar şi din România, să vină în această piaţă care a fost relativ închisă pe parcursul acestei perioade, de la independenţă încoace. Sunt alte sectoare care, la fel, ar trebui să fie obiect al discuţiilor, dar aceasta totul în contextul unui program pe care l-ar avea Republica Moldova cu Fondul Monetar Internaţional, cu alţi parteneri şi ar fi parte a unui program de politici economice şi financiare pentru cel puţin trei-cinci ani înainte, care ar include, pe lângă politici, şi reforme structurale, şi privatizarea anumitor active ale statului, ca să fie cu mai mult folos administrate, mult mai eficient de către sectorul privat, fie chiar şi din străinătate, inclusiv România.”
Europa Liberă: Şeful executivului anunţa că misiunea FMI va veni la Chişinău. Ce se întâmplă, dacă deocamdată situaţia nu e atât de stabilă?
Veaceslav Negruța: „Într-o formă verbală a fost acea invitaţie, la despărţire, o nouă invitaţie, chiar la despărţire, pentru misiunea FMI. Probabil că din politeţe şeful misiunii a acceptat că va da curs invitaţiei, când vor fi toate formalităţile şi temele pe acasă îndeplinite la Chişinău. Dar noi avem o nouă instabilitate care planează asupra autorităţilor de la Chişinău, care se poate materializa foarte curând, nu avem guvernator cu drepturi depline şi cu mandat deplin, ba mai mult, conducerea Băncii Naţionale a pierdut credibilitatea, din moment când şi-a prezentat demisia. Şi doi, planează riscul căderii guvernului. Să vedem ce ne aduc următoarele săptămâni în acest sens. În cazul în care pică şi guvernul, probabil că putem pune cruce pe orice aşteptări că vor veni cei de la FMI până la 31 decembrie 2015. Şi e mare probabilitatea că toate discuţiile deja pot fi trecute în agendele autorităţilor noastre pentru anul 2016.”
Europa Liberă: Eventual, dacă pică guvernul Streleţ, care va fi soarta bugetului pentru anul viitor?
Veaceslav Negruța: „Bună întrebare. E pregătită această rectificare de buget, deci, avem rectificarea trecută prin guvern şi nu avem siguranţa că va trece în Parlament, dacă vor fi anumite incertitudini politice. Pe de altă parte, bugetul pentru anul 2016 nu cred că va fi aprobat până în februarie-martie 2016. Deci, riscul de a intra într-un nou an, din nou, fără buget şi fără politică fiscală este enorm de mare.”
