Feroviarii moldoveni şi ucraineni au convenit să restabilească o porțiune de cale ferată între staţiile Berezino (Odesa) şi Basarabeasca (Republica Moldova), care va ocoli regiunea transnistreană. Directorul Căii Ferate din Moldova (CFM), Iurie Topală, spune că noua legătură feroviară cu Ucraina va spori transportul de mărfuri, ceea ce ar putea fi o soluţie pentru criza financiară în care se află în întreprinderea de stat, pe care acesta o conduce de la începutul lunii august. Eugenia Pogor a discutat cu şeful CFM despre acesta și alte proiecte.
Iurie Topală: „Noi suntem într-o situaţie critică la moment. Poate cunoaşteţi situaţia de la „Calea Ferată” sau nu o cunoaşteţi. Eu nu vreau să spun din ce pricină şi cum s-a ajuns aici. Eu vreau să spun că pot salva „Calea Ferată din Moldova”. Şi deja facem paşi concreţi, nu prin vorbe, dar prin fapte. Ceea ce vedem noi, din punct de vedere economic, astăzi se rezolvă problemele care sunt la întreprinderea „Calea Ferată din Moldova”. Chiar marţi am mers la Odesa, unde am avut o întâlnire cu cei mai înalţi demnitari, cu guvernatorul regiunii Odesa, Mihail Saakaşvili, am semnat un acord. Noi vrem să mai facem încă un punct de trecere între Ucraina şi Republica Moldova. Noi avem punctul de trecere la noi din partea dinspre Odesa, este pe la Cuciurgan. Ne-am dori să mai avem un punct de trecere, să fie prin partea de jos, pe la Basarabeasca. Şi am semnat un acord ca să începem să construim şi noi în Republica Moldova, şi ei au de construit circa 20 de kilometri de cale ferată spre hotarele Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar este tot ecartament larg? Rămânem în zona aceasta?
Iurie Topală: „Da, ecartament larg. Dar, oricum, toată marfa şi toţi banii sunt din zona de Sud. Şi noi trebuie să facem totul pentru agenţii noştri economici, trebuie să le facem toate condiţiile ca să putem concura pe piaţă. Fiindcă, din păcate şi cu părere de rău, astăzi mulţi agenţi economici au fugit de serviciile noastre, se îndreaptă spre alt gen de transporturi, care concurează cu noi şi care ne iau clienţii noştri. Noi facem business, cu toate că suntem întreprinderea de stat „Calea Ferată”, suntem reprezentanţii statului, noi achităm impozite în bugetul de stat. Plus la aceasta, în spatele conducerii stau circa 11 mii de oameni care trebuie să primească salariul la timp şi trebuie să primească un salariul care corespunde muncii pe care ei o fac zi de zi. La „Calea Ferată” nu este simplu şi nu este uşor, este foarte greu de muncit şi oamenii au dreptul la o viaţă mai bună şi la un salariu mai bun.”
Europa Liberă: Acesta şi este motivul din care nu-şi primesc acum salariile, că a scăzut transportul de mărfuri şi cel de pasageri este în pierdere?
Iurie Topală: „Nu. Acum se primesc salariile la zi. Restanţele pe care le avem s-au redus la o lună şi jumătate, dar am avut la trei, când am preluat „Calea Ferată”.”
Europa Liberă: Dar spuneţi-ne, vă rog, despre ecartament. Ar fi posibil vreodată să trecem la alt ecartament? Cât ne-ar costa? Şi dacă, în general, are rost toată schimbarea aceasta?
Iurie Topală: „Din punct de vedere logistic, are rost. Dar nu până la Chişinău, ci până în portul Iliciovsk. Atunci noi vom fi foarte atractivi pentru marfă şi pentru pasageri. Dacă facem ecartament normal, european, ar trebui să facem legătura cu ţările europene, cu portul de la Iliociovsk, regiunea Odesa. Desigur, ar fi bine să fie în toată lumea, ca să nu mai fie problemele de schimbare de roţi, dar depinde de posibilităţile la fiecare... Eu cred că astăzi încă este prea devreme şi nu cred că se va întâmpla în următorii ani aşa ceva.”
Europa Liberă: Domnule Topală, se discuta şi despre privatizarea „Căii Ferate”.
Iurie Topală: „Dacă mă mai ţin aici, nu le va fi a privatiza. Fiindcă eu voi mări activele la vreo 30 de miliarde de la două miliarde astăzi. Şi dacă să o cumpere cineva... Noi, măcar, dacă ne vindem, apoi să ne vindem scump. Dar aşa suntem foarte ieftini. Cea mai mare prostie este să fie privatizată „Calea Ferată”. Aceasta ar fi chiar culmea. Eu înţeleg că fură tot, dar deja aceasta...”
Europa Liberă: De ce ar fi o prostie? Nu ar fi o soluţie pentru pierderile acestea, pentru situaţia financiară foarte complicată?
Iurie Topală: „Pot privatiza ce vreţi dumneavoastră, pot să privatizeze tracţiunea, mişcarea, vagoanele, totul pot să privatizeze, numai nu infrastructura. Infrastructura e calea ferată, pământul. Dacă luăm numai preţul stabilit prin hotărâre de Guvern, cât costă un hectar de pământ, noi avem 15 mii de hectare de pământ, preţul acestora fiind în jur de 15 miliarde de lei. Astăzi „Calea Ferată”, dacă o privatizăm, conform bilanţului, e două miliarde. Noi pământ avem de şapte ori mai mult, dar fier vechi, să nu mai zic. Numai fier vechi să vinzi aici sunt multe-multe milioane, cred că sunt vreo 700 de mii de tone pe calea ferată.”
Europa Liberă: Deci, ar fi o pierdere pentru stat?
Iurie Topală: „Ar fi o prostie, o tâmpenie. Eu nici nu pot zice că ar fi pierdere. Aceasta înseamnă că nu e stat, dar e...”
Europa Liberă: Şi atunci care ar fi soluţia? Creditul BERD?
Iurie Topală: „Soluţia deja este. Lăsaţi-mă un an de zile şi vă arăt care e soluţia, dintr-o întreprindere care genera pierderi eu o scot din situaţia dată.”
Europa Liberă: Spuneaţi că merg lucrurile greu. De ce?
Iurie Topală: „Nu e vinovat BERD-ul. Suntem vinovaţi noi, de aici, sub diferite forme. Ba Ministerul de Finanţe nu ne dădea aprobări, ba Ministerul Transporturilor, ba nu ştiu care ministere şi nu ştiu ce. Eu am zis: „Ministerul mamei mă-sii! Ori ne daţi, ori nu ne daţi”. Şi au început să semneze toate actele şi deja avem aprobat de către toţi, mergem pe consultanţa care este tot de către BERD propusă, consultanţa noastră, este elaborat caietul de sarcini. Şi mergem înainte şi procurăm locomotive, facem infrastructură. Va fi bine şi, veţi vedea, „Calea Ferată” are viitor. Şi minim, spun eu, 15-20 de ani „Calea Ferată” nu va avea probleme de infrastructură. Este cea mai mare întreprindere din ţară şi are cei mai mulţi angajaţi. Clar că probleme sunt, dar...”
Europa Liberă: Spuneaţi că încă nu aţi accesat creditul, dar deja plătiţi comisioane. Cum s-a întâmplat?
Iurie Topală: „Nu plătim noi. Creditul a fost accesat de Ministerul Finanţelor. Dar oricum plăteşte ţara, adică Ministerul Finanţelor, noi, din prostia noastră... Europenii aşa ceva nu au la dânşii. Ei spun: „Cum? Noi v-am dat banii şi voi nu-i folosiţi?”.”
Europa Liberă: Dar de ce s-a întâmplat aşa?
Iurie Topală: „Sunt în acest post de pe 3 august. Eu spun doar ce a fost după 3 august.”
