Cu toate că în România, pe fundalul tensiunilor dintre premierul Victor Ponta și președintele Klaus Iohannis, cel dintâi l-a acuzat pe șeful statului că a mers degeaba la summitul de duminică de la Bruxelles și că nu a făcut cunoscută poziția României în chestiunea refugiaților, rezultatul reuniunii a fost cel anticipat, și anume: țările participante
Austria, Albania, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Slovenia şi Ungaria au convenit duminică să coopereze deîndată pentru a încetini afluxul de migranţi către Europa pe „ruta din Balcani”.
Este vorba de o listă de 17 puncte, anunțate de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, care convocase reuniunea.
Multe puncte erau deja funcționale anterior, însă punerea lor într-o structură este menită a determina țările din Balcani să renunțe la impulsul de a-și închide unilateral frontierele fără a se consulta cu vecinii și cu UE.
E vorba mai întâi de îmbunătăţirea schimbului de informaţii - pe bază zilnică - și de a anunţa deplasarea migranţilor pe ruta din Balcanii Occidentali.
Apoi, împiedicarea deplasării refugiaţilor dintr-o ţară în alta, fără ca a doua ţară să fie informată: „în circumstanţele actuale, vom descuraja deplasarea refugiaţilor sau migranţilor către o frontieră a altei ţări din regiune. O politică de a lăsa să treacă refugiaţii fără a informa o ţară vecină nu este acceptabilă. Acest este valabil pentru toate ţările aflate de-a lungul rutei”.
Urmează îmbunătăţirea condiţiilor de primire a migranţilor, prin creşterea capacităţilor, pentru a atinge 100.000 de locuri -- în Grecia (50.000) şi în Balcanii Occidentali (50.000).
Grecia a acceptat astfel să creeze, cu ajutorul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), 30.000 de locuri în centre de primire, până la sfârşitul anului Într-o a doua fază, 20.000 de locuri urmează să fie create prin plasare la familii şi în locuinţe cu chirie, subvenţionate de UNHCR.
Celelalte 50.000 de locuri urmează să fie create de-a lungul rutei Balcanilor, în coordonare cu ONU.
Acordul prevede, de asemenea, o colaborare strânsă cu instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în vederea susţinerii eforturilor financiare ale ţărilor vizate. Administrarea fluxului de migranţi prin asigurarea unei capacităţi complete de înregistrare, cu utilizarea la maximum a datelor biometrice, în cooperare cu agenţiile europene pentru schimbul de informaţii.
Liderii prevăd totodată să-şi intensifice eforturile la nivel naţional pentru a repatria migranţi care nu primesc azil, în cooperare cu Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe FRONTEX. Ei urmează de asemenea să acţioneze împreună cu CE şi Frontex pentru o consolidare a cooperării în vederea readmisiei în ţări terţe, şi să-şi intensifice cooperarea în special cu Afganistanul, Bangladeshul şi Pakistanul. O mai bună gestionare a situaţiei la frontiere, prin finalizarea şi implementarea planului de acţiune dintre UE şi Turcia - anunţat la ultimul summit UE, pe 15 octombrie. O mai bună combatere a traficului de persoane şi a călăuzelor, prin consolidarea acţiunilor cu ajutorul INTERPOL, Frontex şi EUROPOL. O mai bună informare a migranţilor şi refugiaţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au. Și, în sfârșit, monitorizarea săptămânală a implementării tuturor acestor angajamente.
