Primarul de la Bălți Renato Usatîi a cerut procurorului general într-o scrisoare să dea publicității dosarele sale. Proaspăt eliberat din detenție, unde a petrecut două nopți, fiind cercetat în dosarul interceptării presupuselor convorbiri telefonice ale lui Vlad Filat cu Ilan Shor, Usatîi spune că ar avea 16 dosare, iar faptul că nu sunt publice, așa încât societatea să le vadă, îi lezează reputația. Liderul Partidului Nostru i-a trimis scrisoarea procurorului general după ce a spus că planifică intensificarea protestelor antiguvernamentale înainte de votul asupra demisiei guvernului Streleț.
Printr-o scrisoare adresată Procuraturii Generale, Renato Usatîi îi cere procurorului Corneliu Gurin sa fie publicate informaţii despre toate „dosarele penale” intentate pe numele său. Primarul de Bălţi se arată sigur că acestea nu au temei, prin urmare, cere, citez „să fie făcută publică toată informația despre aceste cauze penale pentru a permite societății să tragă concluzii proprii despre temeinicia acestora”.
În ce priveşte protestele antiguvernamentale, la scurt timp după eliberarea sa din arest, Renato Usatîi a declarat ca va instala mii de corturi în toată ţara, exact ca cele din faţa Parlamentului, dacă până joi nu va fi demis Guvernul.
Între timp, liderii Platformei Demnitate şi Adevăr anunţă pentru finele acestei săptămâni, constituirea grupului de iniţiativă care să se ocupe de adunarea semnăturilor pentru desfăşurarea unui referendum. Miza plebiscitului ar fi alegerea şefului statului direct de către cetăţeni şi nu numai, explică unul dintre liderii platformei, Andrei Năstase:
„Acest referendum urmăreşte: unu, modificarea Constituţiei sub aspectul alegerii preşedintelui statului şi noi ne dorim ca acest preşedinte să fie al poporului şi nu al huntei, să fie ales de toată populaţia prin vot direct, secret, universal etc. Doi, urmărim limitarea numărului de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova de la 101 până la 71 de deputaţi, restul pot fi consultanţi, jurişti etc. Trei, limitarea imunităţii parlamentare, altfel spus, deputaţii să nu mai poată beneficia de imunitate atunci când încalcă legea sub aspect penal, civil. Să răspundă pentru toate ilegalităţile pe care le comit şi să nu se mai ascundă după această imunitate parlamentară”.
Pentru iniţierea referendumului, Platforma DA ar avea nevoie de peste 300 de mii de semnături, explică secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir.
După ce listele vor fi verificate de CEC, iniţiativa va ajunge pe masa deputaţilor care vor avea la dispoziţie şase luni pentru a decide dacă o acceptă sau nu, spune Andrei Volentir:
„A nu se uita că în 2003, fostul lider politic Dumitru Braghiş a adunat semnături într-o chestiune similară, dacă nu greşesc. S-a conformat legii, a adunat numărul necesar de semnături, acestea au fost confirmate de Comisia Electorală Centrală, au fost depuse în Parlament, dl Braghiş atunci era parlamentar, a avut tribuna Parlamentului pentru a susţine această iniţiativă şi, totuşi, nu a izbutit să o ducă până la un final logic. Iniţiativa respectivă s-a prăfuit timp de şase luni în Parlament, iar după expirarea termenului de şase luni parlamentarii s-au frecat pe mâni şi au spus că nu mai este actuală tema. Până la urmă, totul va decide Parlamentul. Această iniţiativă este doar o iniţiativă. Ea se va încununa cu succes doar dacă parlamentarii vor considera că este oportun desfăşurarea acestui referendum.”
Şi Partidul Socialiştilor anunţă un amplu protest pentru marţi, 27 octombrie. De această dată, în vizor este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. În scurt timp, expiră moratoriul instituit de ANRE la începutul lunii septembrie, când a fost suspendată pentru 60 de zile scumpirea energiei electrice şi a gazului. Atunci, reprezentanţii Agenţiei au spus că doresc un audit extern la companiile energetice ca să verifice cât de justificate au fost scumpirile operate de Agenţia de reglementare, rezervându-şi dreptul să revină la decizie după expirarea celor două luni de moratoriu.
