Cele mai multe presiuni vor fi puse pentru reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei, dar persistă provocări și în domeniul reformei administrației publice locale, declară Europei Libere Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă a ONU și reprezentantă permanentă a PNUD pentru Republica Moldova.
Europa Liberă: Pe parcursul celor 24 de ani de la proclamarea independentei, Republica Moldova a beneficiat de o asistență financiară sporită din partea partenerilor de dezvoltare. Chiar și dacă aceștia sunt generoși, în ultimul timp asistenţa donatorilor străini este condiţionată de implementarea reformelor. În opinia dumneavoastră, ce rezultate concrete ar trebui să livreze guvernul, ca cetățenii să aibă un trai prosper?
Dafina Gercheva: „Cu siguranță, aveți perfectă dreptate. În ultimii 24 ani de la independența Republicii Moldova, țara a beneficiat de foarte mult suport, consultanță și asistență tehnică din partea mai multor parteneri de dezvoltare. Cunoaștem faptul că țara a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și, pentru prima dată, cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea de a călători fără vize. Până în prezent, Republica Moldova este unica țară din cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, care beneficiază de un regim liberalizat de vize.
După semnarea Acordului de Asociere și ratificarea acestuia, constatăm o încetinire semnificativă a implementării prevederilor acestui acord și a reformelor în general...
Totuși, după semnarea Acordului de Asociere și ratificarea acestuia, constatăm o încetinire semnificativă a implementării prevederilor acestui acord și a reformelor în general. Astfel, acest lucru poate să le creeze foarte mari îngrijorări partenerilor de dezvoltare, în special după așa numitul „furt al secolului”, care a avut loc în noiembrie anul trecut, când un miliard de euro, pur și simplu, a dispărut.
Partenerii de dezvoltare au hotărât să facă un pas decisiv și să realizeze un studiu detaliat al provocărilor cu care se confruntă țara, și să propună niște recomandări foarte bine gândite. Această analiză și recomandările acesteia au fost prezentate într-un pachet numit „Briefing Book”, care a fost prezentat precedentului prim-ministru și cabinetului său de miniștri și, la 1 mai anul curent, noi am avut ocazia de a discuta acest pachet și direcțiile principale ale reformelor necesare. Noi, partenerii de dezvoltare, am fost foarte încurajați să vedem că nu există niciun dezacord, nicio recomandare prezentată nu a fost pusă sub semnul întrebării. Unica problemă pe care eu aş numi-o importantă este necesitatea unei voințe politice puternice de a implementa în continuare aceste reforme.
Dacă mă întrebați ce exact trebuie sa fie făcut, atunci răspunsul este foarte clar: noi trebuie să eliberăm țara de corupția endemică și sistemică; trebuie să consolidăm administraţia publică; trebuie să implementăm reforma descentralizării; trebuie să asigurăm că există un mediu propice de afaceri, astfel încât investitorii străini să vină și să investească în Republica Moldova; trebuie să schimbăm direcția fenomenului de exod de creiere; să creăm condiții plăcute pentru cetățenii Republicii Moldova, ca aceștia să rămână aici, să lucreze aici și să contribuie la dezvoltarea țării lor.”
Europa Libera: Cum se explică faptul că cei de la guvernare nu manifestă suficientă voință politică, despre care se vorbește că chiar ar lipsi cu desăvârșire? Or, cele mai multe presiuni se fac pentru reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei, flagel care zdruncină din temelie statalitatea acestei țări.
Mai există și altceva, este vorba despre legăturile strânse dintre oamenii de afaceri, oligarhi și elita politică...
Dafina Gercheva: „Cu părere de rău, stabilitatea politică este foarte fragilă. Noi avem un guvern de coaliție și atunci când sunt astfel de constelații ale forțelor politice, găsirea unui consens privind modul în care se luptă cu un astfel de fenomen, cum ar fi corupția endemică și sistemică, nu este atât de ușoară. Mai există și altceva la fel de bine cunoscut – este vorba despre simbioza, dacă doriți, sau legăturile strânse dintre oamenii de afaceri, oligarhi și elita politică. Astfel, atunci când există acest fenomen de „stat capturat”, este foarte dificil de avansat în reforme, care în final aduc beneficii intereselor, persoanei care dirijează de după culise.”
Europa Liberă: Moldova se confruntă și în continuare cu o polarizare economică profundă corelată cu diferențe între regiuni și o discrepanță în creștere dintre comunitățile rurale și cele urbane. Despre descentralizare şi dezvoltare regională să vorbim, căci experții sugerează că și aici reformele stagnează, trenează. Care e punctul dumneavoastră de vedere? Care dintre cele două administrații e mai neputincioasă, cea locală sau cea de la centru?
Dafina Gercheva: „Este o întrebare excelentă, deoarece noi promovăm plenar descentralizarea, acordarea serviciilor publice la nivel local, mai aproape de cetăţean. Autoritățile de stat prezintă argumentul precum că și capacitatea autorităților locale este foarte slabă, respectiv, e prematur de a descentraliza. Ei bine, aceasta este ca faimoasa întrebare despre cine a apărut primul, găina sau oul.
Când avem un stat nou creat, cum este și cazul Republicii Moldova, e nevoie, în primul rând, de consolidat puterea centrală, guvernul central, și ulterior, de descentralizat funcțiile către autoritățile regionale și locale. În cazul Republicii Moldova, nu aș spune că există o reticență puternică. Cu toate acestea, implementarea reformei descentralizării implică şi reforma administrativ-teritorială. Țara este foarte fragmentată și fiind o țară mică, avem în jur de 900 de primării. Fiecare din acestea, cu foarte mici excepții, cum ar fi orașele mari ca, de exemplu, Chișinău, Bălți și câteva altele, nu dispun de suficiente resurse, dar și capacitatea acestora este limitată. Astfel, aceste entități nu pot presta toate serviciile publice necesare pentru cetăţenii lor.
Noi pilotăm diferite abordări, de pildă, cooperarea între primării, care pot împreună să ofere servicii, cum ar fi gestionarea deșeurilor, canalizarea, aprovizionarea cu apă și să beneficieze astfel de economia de scară. Noi am recomandat implementarea acestor reforme pentru micșorarea numărului actual de primării sau aplicarea altor abordări; PNUD a oferit suport în realizarea unui studiu, care a fost prezentat ulterior Cancelariei de Stat.
Avem nevoie de o voință politică pentru a continua această reformă. După cum știți, am avut alegeri locale și politicienii nu s-au încumetat să facă reforma chiar înainte de alegerile locale. Actualmente, nouă ni se promite că după aceste alegeri locale, timpul până la următoarele alegeri va fi folosit pentru implementarea reformei, găsirea celei mai bune abordări dintre cele care au fost propuse. Noi avem speranțe, însă timpul va arăta ce va fi.”
Europa Liberă: În societatea moldavă de ceva ani se tot vorbește despre nevoia modernizării localităților. Inițial, se vorbea despre europenizarea lor, dar unor actori politici nu le place acest termen și insistă pe ideea modernizării localităților. Pentru că bugetele locale sunt sărace, primăriile caută bani în Occident pe care îi atrag, prin elaborarea proiectelor, în speranța că aceste proiecte vor fi și implementate. Din observațiile dumneavoastră, cât de implicat este cetățeanul, când e vorba de îmbunătățirea infrastructurii și condițiilor de trai? În sate unii localnicii așteaptă să li se aducă, să li se dea. E păguboasă această mentalitate?
Dafina Gercheva: „Aveți perfectă dreptate, recent, noi am realizat un studiu, în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (prin noi, eu mă refer la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) pentru a afla care este nivelul coeziunii sociale, sau în termeni mai simpli, care este nivelul de angajament/participare a populației în viața comunităților locale și, în mod special, în activitatea consiliilor locale și a primăriei.
Constatările sunt, într-adevăr, frapante. Mai puțin de 10% din populație sunt interesați să participe la ședințele consiliilor locale. Aceștia nu sunt interesați să participe în dezbateri și discuții privind prioritățile locale, diferite inițiative sau diferite probleme. Aceștia de fapt se bizuiesc pe deciziile care sunt luate de către autoritățile locale. Atunci când sunt proiecte finanțate de către partenerii de dezvoltare, ei le percep ca fiind acordate pe gratis.
Atunci când implementăm proiecte și înaintăm inițiative, prima și cea mai importantă condiție, care trebuie sa fie respectată, este durabilitatea...
Această abordare este în detrimentul durabilității, pentru că fiecare proiect finanțat de partenerii sau partenerul de dezvoltare are o durată limitată. Când proiectul se finalizează, cineva trebuie să-l preia. Dacă cei care au beneficiat de proiect nu au fost implicați de la începutul acestui proces, nu vor aprecia ceea ce a fost construit sau realizat.
Din acest motiv, atunci când noi implementăm proiecte și înaintăm inițiative, prima și cea mai importantă condiție, care trebuie sa fie respectată, este durabilitatea. Atunci când mă refer la asumarea angajamentului pentru proiect, am în vedere comunitatea în general, reprezentată prin liderii săi sau o reprezentare puternică dintre autoritatea locală și sectorul privat.”
Europa Liberă: Este un mesaj care sună destul de bine: săracului să-i dai undița, ca să-și prindă singur peștele și să-și asigure hrana de zi cu zi; nu-i da pește ca să-și astâmpere foamea, fiindcă, după ce-l va manca, va flămânzi din nou. Dar oare societatea moldavă, în fibrele ei, este pregătită să înghită un astfel de program?
Dafina Gercheva: „După cum am menționat, durabilitatea este foarte importantă. Dacă prinzi peștele și-l dai oamenilor, atunci aceasta va fi o substituție a capacităților lor. Dacă îi înveți cum să pescuiască, într-un anumit moment am deveni de prisos și atunci noi, ONU, am închide oficiul nostru și am părăsi țara.
Sper că, într-o zi, vom închide oficiul nostru în R.Moldova și țara va adera la familia europeană...
Acesta de fapt este obiectivul final al tuturor eforturilor noastre. Noi tindem să dezvoltăm capacitatea națională și menținerea capacității naționale. Într-o anumită zi, nu va mai fi nevoie să fim prezenți aici, oamenii vor putea realiza dezvoltarea, vor putea să-și gestioneze afacerile naționale de sine stătător.
Mulți ar da drept exemple din regiune, unde noi am avut oficii, cum ar fi Bulgaria, Țările Baltice, România. Aceste țari s-au calificat. Au aderat la Uniunea Europeană și noi am închis oficiile noastre acolo. Astfel, eu foarte sincer sper că într-o zi, mai devreme decât mai târziu, noi vom închide oficiul nostru în Republica Moldova și țara va adera la familia europeană.”
