În ultimele zile, două ştiri false ce vizau presupuse acțiuni ale autorităților au fost difuzate de unele mass-media de la Chişinău şi au trezit dezbateri aprinse pe reţelele de socializare. Una dintre ele, în care se vorbea despre poliţie şi securitate, a fost dezminţită public, iar în al doilea caz şeful Curţii Consituţionale Alexandru Tănase a spus că nu comentează minciunile. Experţi din domeniu media vorbesc despre poluarea presei şi decredibilizarea instituţiilor statului cu o intensitate fără precedent. Trebuie dezminţite falsurile media, trebuie sancţionați cei care difuzează aceste informații?
„Controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, care a renunţat la mandatul de deputat, vrea să revină în Parlament, un demers în acest sens fiind înregistrat la Curtea Constituțională”, titra ieri un portal obscur de ştii. Informaţia a ajuns în scurt timp pe reţelele de socializare, iar oamenii s-au grăbit să comenteze şi s-o redistribuie.
La fel s-a întâmplat şi în cazul publicării unui pretins document secret adresat de SIS preşedintelui ţării, în care se vorbea despre corupţia din Ministerul de Interne. Multe site-uri au făcut ştiri din presupusul act secret fără barem a verifica autenticitatea documentului. Ulterior, responsabilii de la Serviciul de Informaţii şi Securitate au declarat că nu au întocmit un astfel de raport şi nici nu au remis preşedinţiei.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a declarat Europei Libere că nu va dezminţi informațiile difuzate de site-ul anonim:
„E ca şi cum ai comenta ce scrie pe garduri. Este inoportun să comentam minciunile, pentru că astfel contribuim la diseminarea lor şi la manipularea opiniei publice.”
Potrivit unor experţi media, portalurile anonime şi pseodo-jurnaliştii ajung uneori să fie citaţi de instituţi media ce se pretind a fi serioase. Tehnică ce ar fi preluată pe filiera rusească.
De această părere este jurnalistul Ion Terguţă, directorul MIR TV Moldova. El spune că scopul acestor informații este de a decredibilizat instituțiile statului:
„Din punctul meu de vedere, noi acum ne confruntăm cu un atac mediatic. Părerea mea este că există o coordonare, iar instituțiile statului nu sunt capabile să reacționeze, pentru că noi 1. nu avem un cadru legislativ care să ne permită acest lucru. Noi nu avem în legislație definit foarte clar ce este manipulare şi ce sancțiuni se impun pentru asta. Şi 2. din punct de vedere profesional, nu avem nici un mecanism pentru a influenţa stoparea manipulării”.
Ion Terguţă afirmă că una din posibilele soluţii este regândirea întregului cadrul legislativ, care să conțină şi componenta de internet, în prezent nereglementată.
Spațiul mediatic din Republica Moldova a ajuns să fie poluat fie din goana de a publica primii ştirea, fără a verifica informația, fie din cauza unor angajamente politice ascunse, crede directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.
În aceste capcane au căzut şi media tradiţionale, care au sau au avut reputaţia de instituţii serioase, mai spune expertul. Şi Petru Macovei este de părere că difuzarea unor informaţii false nu este o întâmplare:
„Sunt aceiași regizori care urmăresc să creeze cât mai mult haos în instituțiile de stat. Şi colegii din presă care aleg să fie complici ai acestor acestor regizori din umbră, ai acestui haos, ar trebui să suporte chiar acum „amenzile” pe care le poate aplica doar publicul, adică desconsiderare din partea breslei, în primul rând, dar şi din partea publicului, care ar trebui să înceteze să mai acceseze acele site-uri care nu reprezintă altceva decât o groapă de gunoi mediatic”.
Petru Macovei îi îndeamnă pe consumatorii media să fie mai vigilenți cu informațiile răspândite, să le verifice din mai multe surse şi dacă au constatat că au fost mințiți, să treacă instituția de presă care a diseminat informația falsă pe lista neagră.
