Noul guvern instalat la București este rezultatul unui compromis care ține de logica politică, dar care încearcă, în același timp, să răspundă pretențiilor Străzii. Fără această combinație, premierul Dacian Cioloș n-ar fi reușit să primească votul de învestitură.
Strada ar fi vrut o resetare a clasei politice, aruncarea ei peste bord și înlocuirea imediată cu oameni integri și profesioniști, numai că acest lucru este imposibil, iar alegerile anticipate ar fi adus în Parlament aceleași partide. Formula unui executiv tehnocrat a fost invocată în Stradă, devenind soluția optimă folosită de președintele Klaus Iohannis, pentru a depăși criza politică. Astfel trei sferturi dintre membrii noului cabinet, au lucrat la Bruxelles fie pentru reprezentanța diplomatică a României de acolo, fie pentru Comisia Europeană.
Această proporție poate defini caracterul tehnocrat al guvernului, fiindcă cei mai mulți dintre membrii cabinetului au experiență în domeniile pe care și le-au asumat, sunt la curent cu standardele europene pentru fiecare dintre sectoarele de care se vor ocupa și nu trebuie să returneze niciun fel de datorii față de partide. Cei mai mulți au cu adevărat o reputație de apărat, spre exemplu noua ministră a Justiției, Raluca Prună a declarat după audierile în fața comisiilor parlamentare de profil, că își va lua concediu un an din funcția de expert la Directoratul general Justiție din cadrul Comisei Europene pentru a putea ocupa portofoliul pe care i-a propus-o Dacian Cioloș.
Acest guvern adus în parte de la Bruxelles ar putea fi pe placul Străzii, numai că el nu poate înlocui partidele, ci va fi nevoit să negocieze permanent cu ele, pentru a se menține la putere, pentru a putea administra țara și eventual pentru a face câțiva pași înainte. Aici intervine compromisul. Pentru asigura trecerea lină a guvernului prin parlament și pentru a nu-i provoca mari daune în viitor, social-democrații, care dețin cele mai multe locuri în legislativ au reușit de la bun început să-și impună un om în cabinetul Cioloș. Ministerul Dezvoltării, care are cel mai mare buget anual va fi condus de Vasile Dâncu, profesor de sociologie, fost ministru al Informațiilor în guvernul Adrian Năstase (2000-2004), retras din rândurile PSD în ultimii ani.
Dincolo de necesitatea susținerii permanente a guvernului, care va fi o veșnică problemă, fostul comisar european învestit ca premier a înțeles, însă, că principala sa misiune este să recâștige încrederea românilor: „nu cred într-o democrație în care cetățenii nu cred și nu se regăsesc” a declarat Dacian Cioloș, explicând că va „deschide actul guvernamental” pentru ei. Guvernul are de altfel, în premieră, un minister pentru consultare publică și dialog social, al cărui portofoliu va fi ocupat de fosta șefă a Institutului pentru Politici Publice, Violeta Alexandru.
Strada primește, așadar, un guvern cu mulți specialiști, cu un premier care și-a dovedit în aceste zile abilitatea politică prin negocierile cu partidele, la rândul lui un expert în agricultură. Celor mai mulți din echipa Cioloș le lipsește însă experiența în politica românească mereu imprevizibilă și plină de surprize, cel mai adesea neplăcute.
