Atacurile teroriste de la Paris au reaprins în Uniunea Europeană și în Statele Unite disputa despre acceptarea și găzduirea refugiaților și imigranților din țări ca Siria și Irakul, unde își are baza gruparea Statul Islamic. Republica Moldova nu s-a aflat până acum în calea acestui val de migrație. Cu toate acestea, Valentina Ursu l-a întrebat pe șeful poliției de frontieră Dorin Purice dacă autoritățile moldovene sunt pregătite în cazul în care rutele migranților se diversifică.
Dorin Purice: „Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa sunt nişte evenimente tragice. Europa este ameninţată cu nişte manifestări teroriste, cu nişte manifestări care vin cu violenţă şi care au un scop bine determinat ca să atace ordinea publică, atentează asupra securităţii cetăţenilor, dar şi ordinii constituţionale în cele mai dezvoltate ţări europene. Fireşte că ne preocupă şi pe noi acest fenomen, am întreprins maximum posibil în măsurile de prevenire a unor astfel de cazuri. Sigur că se cere o abordare comună din punct de vedere al capacităţii de reacţie de la toate instituţiile de aplicare a legii şi toate instituţiile de forţă. Sigur că s-ar cere implementarea unui mecanism unic de organizare şi de desfăşurare a anumitor scenarii posibile şi imposibile, dar din punct de vedere al securizării frontierei pe lângă faptul că ne facem meseria exact cum am făcut-o până acum s-au întreprins un şir de alte acţiuni. În primul rând, în cele mai aglomerate puncte de trecere efectivul limită a fost majorat, am purces la controlul specializat al anumitor încărcături, mărfuri, dar şi obiecte personale, inclusiv cu examinarea în cadrul echipelor canine. Se lucrează foarte mult în domeniul pregătirii antitero, inclusiv cu specialişti din alte subdiviziuni specializate ale organelor de forţă. În afară de aceasta, se pune mare accent pe schimbul de informaţii, mare accent pe analiza criminală, pe analiza de risc, inclusiv cu participarea partenerilor noştri externi şi cei europeni. Când vorbim despre faptul că suntem solidari cu republica franceză, asta nu înseamnă doar că deplângem victimele acelui act de teroare, dar suntem solidari cu eforturile care sunt întreprinse de instituţiile speciale ale acestui stat. Ar fi foarte bine ca prin intermediul centrelor poliţieneşti sau punctelor focale specializate în schimbul de informaţii să deţinem şi noi informaţiile necesare referitoare la acei subiecţi ai terorismului capabili să întreprindă unele acţiuni şi în republica noastră. Sigur că Republica Moldova nu este considerată o ţară ţintă pentru un eventual atac terorist, însă Republica Moldova ar putea deveni foarte curând o ţară de refugiu pentru anumite elemente teroriste care fug de urmărire, fug de ispăşirea anumitor pedepse, fug de urmărirea penală şi s-ar putea adăposti la noi. Tocmai de aceasta ar trebui să fim foarte pregătiţi în identificare şi profilarea acestor persoane.”
Europa Liberă: De-a lungul timpului Moldova găzduieşte mai mulţi refugiaţi. Cum pot fi identificaţi rapid potenţialii terorişti infiltraţi printre refugiaţi?
Dorin Purice: „Noi am pus în acţiune unul dintre cele mai performante sisteme de examinare a documentelor care ne permite să identificăm falsul în documente. Iar acei terorişti sau elemente care prezintă o ameninţare în cele mai dese cazuri utilizează documentele străine, paşapoartele străine sau paşapoartele falsificate. Aici este primul filtru la frontieră la controlul paşapoartelor. Un alt filtru, când lucrăm cu migranţii, sigur că ţine mai mult de Biroul de Migraţie şi Azil. Fiecare migrant sau refugiat trece printr-un alt filtru care presupune stabilirea identităţii acestei persoane prin diverse canale. Nu spun că e un lucru uşor, este un lucru destul de greu, mai ales că persoanele la primele interviuri ascund până şi cetăţenia, şi naţionalitate. Este foarte greu să-i identifici, dar cu atât mai mult lucrul se duce în acest domeniu şi cred că ne reuşeşte. Mai ales că numărul migranţilor cu care se confruntă Republica Moldova este net inferior acelui număr impresionant de migranţi înregistrat în ţările Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Dar în aceşti 24 de ani de independenţă a Republicii Moldova tentativă de către un potenţial terorist s-a făcut să ajungă sau să treacă în tranzit teritoriul Republicii Moldova?
Dorin Purice: „Am avut mai multe cazuri când poliţia de frontieră din anumite motive reţinea persoanele şi în cadrul analizelor ulterioare sigur că se demonstra faptul că este membru al unei grupări radicale sau al altei organizaţii care prezintă un risc sporit şi pentru Republica Moldova, dar şi pentru ţările vest-europene.”
Europa Liberă: Împreună cu partenerii dumneavoastră din România aţi intenţionat să patrulaţi în comun la frontieră. De ce s-ar cere această acţiune?
Dorin Purice: „Una dintre modalităţile supravegherii frontierei este patrularea comună. Acest exerciţiu mai mult de doi-trei ani deja funcţionează la frontiera moldo-ucraineană şi este un exerciţiu foarte bun. În primul rând, reprezentanţii ambelor servicii se cunosc şi comunică, asigură un schimb de informaţii de ordin de serviciu sau operaţional. Mai mult, aflându-te pe teritoriul ţării vecine, cunoşti mult mai bine şi din punct de vedere al reliefului, şi din punct de vedere geografic specificul teritoriului statului vecin. Şi, atunci când cunoşti acest specific, ştii mai bine să-ţi organizezi activităţile de supraveghere şi de control al frontierei. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu colegii din România. Suntem acum în cadrul unor negocieri, au fost făcute patrulări comune pe Prut cu utilizarea ambarcaţiunilor comune, a fost un experiment şi este o chestiune de succes. Tocmai de aceasta sunt sigur că va avea loc şi patrularea comună în viitorul cel mai apropiat.”
Europa Liberă: Domnule Purice, v-am mai întrebat şi cu altă ocazie, dar vreau să reactualizăm această întrebare. Unde e mai mult asigurată securitatea frontierei: la Vest sau la Est? Şi unde mai sunt probleme vulnerabile, ţinând cont şi de acest segment transnistrean pe hotarul moldo-ucrainean?
Dorin Purice: „Aş putea răspunde altfel. Unde nu este suficient de bine asigurată securitatea frontierei. Şi acesta ar fi segmentul central al frontierei, frontiera comună care se mărgineşte cu autoproclamata zonă transnistreană, acolo nu suntem prezenţi, dar în legătură cu aceasta au fost făcute alte eforturi ca să stăpânim cât de cât situaţia operaţională acolo. În rest vorbim despre sectorul de frontieră de nord, sud sau est, peste tot sunt aceleaşi abordări de calitate şi de căutare a soluţiilor noi pentru frontieră sigură. Sigur că fiecare segment de frontieră are specificul său, dar vorbim despre nivelul de securitate, este peste tot la fel.”
Europa Liberă: Prezenţa reprezentanţilor EUBAM la hotarul moldo-ucrainean facilitează într-un fel activitatea dumneavoastră? Pentru că altădată se vorbea că această frontieră e folosită pentru trafic, pentru contrabandă, pentru toate relele.
Dorin Purice: „Prezenţa Misiunii EUBAM are un rol hotărâtor pentru noi, fiindcă foarte multe proiecte, foarte multe iniţiative au fost elaborate de comun cu experţii EUBAM. Experţii EUBAM au fost lângă noi atunci când am pregătit misiunile de preevaluare pe regimul liberalizat de vize, împreună ne-am pregătit pentru acea mare misiune de evaluare şi după care cetăţenii au început a circula fără vize. Din Parteneriatul Estic Republica Moldova este singura ţară care se bucură de astfel de regim. Iar în spatele reuşitelor acestea stau foarte multe activităţi, eforturi în comun cu Misiunea EUBAM. Misiunea EUBAM a făcut posibile mai multe procese comune la frontiera moldo-ucraineană şi acum chiar dacă este situaţia foarte încordată şi alarmantă în estul Ucrainei, toate procesele care au fost lansate anterior continuă, grupurile de lucru pe diverse tematici cu ucrainenii sunt din ce în ce tot mai de amploare. Tot Misiunea EUBAM ne-a ajutat în negocieri cu partenerii din Ucraina, atunci când am negociat acel protocol de control comun al frontierei în punctul Ciuciurgan-Pervomaisc. Tot cu ajutorul lor am ajuns la o formulă de schimb de informaţii în regim online pe tot segmentul frontierei, inclusiv acel central. În foarte scurt timp, cred că mai puţin de o lună deja vom fi capabili să facem acest schimb online de informaţii cu colegii din Ucraina. Şi prin aceasta avem posibilitate să primim în regim real toate datele despre acei cetăţeni, inclusiv străini care traversează pe segmentul central frontiera. Prin urmare, va fi mult mai uşor să-i monitorizăm pe străinii care au nevoie de o înregistrare în Republica Moldova să le supraveghem respectarea acelor termeni de şedere în Republica Moldova. Plus că acest schimb de informaţie mai are şi o încărcătură operaţională, adică din punct de vedere al analizelor criminale sau activităţilor de inteligenţă este un volum absolut necesar de informaţii.”
Europa Liberă: Chiar dacă vorbim despre o supraveghere mult mai mare din partea autorităţilor Republicii Moldova, cum s-ar explica faptul că unii cetăţeni nu încetinesc să facă contrabandă, să participe la operaţiuni de trafic a fiinţelor, a mărfurilor?
Dorin Purice: „În primul rând, aceasta se datorează faptului că avem un nivel scăzut de viaţă al cetăţenilor, avem o rată a şomajului foarte înaltă, iar contrabanda cu diverse produse, nu mă refer la droguri şi nu mă refer la arme sau nu mă refer la traficul de fiinţe umane, mă refer la nişte mărfuri de contrabandă spre exemplu ţigări sau alcool sunt nişte produse cu mult mai ieftine la noi pe piaţa internă şi sunt mult mai scumpe în străinătate. Atâta timp cât există această diferenţă de preţ, atâta timp aceste persoane vor fi tentate să purceadă la acţiuni ilegale.”
Europa Liberă: Nu e prea aspră legea? Sau care e motivul?
Dorin Purice: „Aceasta e. Am vrut să menţionez că legea nu este atât de aspră, răspunderea penală survine doar dacă valoarea mărfurilor de contrabandă depăşesc suma de 50 de mii de lei şi tocmai de aceasta avem foarte multe cazuri de reţinere a minorilor care transportă aceste ţigări peste frontieră, iar valoarea acestor ţigări nu depăşeşte 50 de mii de lei. Prin urmare, ei se aleg cu un proces contravenţional şi cu o amendă pentru ei simbolică şi după care, peste câteva zile, încep aceleaşi activităţi ilegale. Dar avem şi câteva dosare de contrabandă, cauze penale, grupări specializate, le avem destructurate deja pe parcursul chiar ultimilor luni, avem un şir de percheziţii la domiciliu, avem mărfuri de contrabandă confiscate. La moment situaţia nu mai e atât de bine administrată de aceste grupări criminale şi practic le-am venit de hac, dacă aş putea spune aşa.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei vreau să revin şi la subiectul ce ţine de maşinile cu plăcuţe de înmatriculare transnistrene. Deznodământul circulaţiei lor l-aţi găsit? Pentru că l-am auzit pe domnul Osipov care a făcut câteva declaraţii, dar se pare că lucrurile încă nu sunt atât de clare.
Dorin Purice: „Lucrurile rămân a fi neclare. Pe data de 28 august am interzis circulaţia maşinilor înmatriculate cu numere transnistrene peste frontiera moldo-ucraineană.”
Europa Liberă: A fost restricţionată circulaţia în baza legislaţiei internaţionale, înţelesesem.
Dorin Purice: „Şi în baza legislaţiei naţionale. Fiindcă nu există cadru legal care să permită circulaţia peste frontieră a unor astfel de maşini. Nu şi circulaţia internă de pe un mal al Nistrului pe alt mal. Însă peste două luni după ce am interzis acest lucru sigur că au fost anumite presiuni, sigur că s-a vorbit mult despre libera circulaţie a persoanelor, sigur că s-a vorbit despre dreptul constituţional şi multe alte aspecte. În acest dialog s-au inclus reprezentanţii misiunilor diplomatice, OSCE şi mulţi alţi actori, care ne-au determinat totuşi să punem un moratoriu peste această decizie.”
Europa Liberă: Moratoriu care va dura cât timp?
Dorin Purice: „Moratoriu care va dura exact atât timp până când nu va fi elaborat un mecanism determinat.”
Europa Liberă: Dar mecanismul trebuie să fie acceptat şi de către partea transnistreană. Ceea ce este greu de crezut.
Dorin Purice: „Nu cred că în cazul dat avem nevoie de acceptarea acestui mecanism de partea transnistreană. Cu toate că, aveţi perfectă dreptate, sunt deja nişte proiecte care presupun dubla înmatriculare şi pe malul stâng, şi pe malul drept al Nistrului. Sigur că aici este nevoie de voinţa celor de pe malul stâng. Este un mecanism propus deja. Este nevoie de un grup de lucru la nivelul guvernului ca să fie aprobat.”
Europa Liberă: Deocamdată se lasă impresia că partea ucraineană încearcă să facă mai multă ordine şi regulă la hotarul acesta vulnerabil, unde e şi regiunea transnistreană. Moldova este mult mai neputincioasă?
Dorin Purice: „Noi la moment nu putem să ne semnalăm prezenţa acolo, pe segmentul central. Şi atâta timp cât noi nu suntem prezenţi acolo...”
Europa Liberă: Până la o rezolvare politică este greu de închipuit că s-ar putea acest lucru.
Dorin Purice: „Exact. Atunci eu nu pot spune nici că supraveghem acest segment central. Tocmai prin semnarea acestor documente suntem mult mai prezenţi acolo decât am fost până acum. Chiar şi virtual, dacă vorbim despre un schimb online de informaţii, sunt prezenţi, iar acel control comun care este preconizat pentru Cuciurgan-Pervomaisc este încă un pas calitativ înainte. Este de fapt realizarea viselor noastre care nu s-au realizat până acum, este prezenţa noastră pe teritoriul ucrainean, dar pe acel segment central. Fiindcă, dacă vorbim despre Cuciurgan-Pervomaisc, este un punct de trecere internaţional care este cel mai aglomerat, adică acolo se înregistrează anual peste trei milioane de traversări. Deci, pentru noi aflarea acolo ar fi o soluţie foarte bună. Sigur că în presa transnistreană au apărut acum multe reacţii vulnerabile.”
Europa Liberă: Reacţii bolnăvicioase din partea administraţiei de la Tiraspol.
Dorin Purice: „Da. Şi ei presupun că acestea sunt nişte acţiuni de blocare totală a acestei zone. Şi vă daţi seama când tocmai urmează să aibă loc discuţii în cadrul negocierilor „5+2” sunt... Acum deja politicienii, ar trebui să se includă.”
Europa Liberă: Dar de ce le este convenabil celor de la Tiraspol să vorbească despre un blocaj atât timp cât autorităţile de la Chişinău neagă cu vehemenţă că s-ar bloca fie economic, fie de alt ordin regiunea din stânga Nistrului?
Dorin Purice: „În ultimii 24 de ani aţi auzit de pe malul stâng al Nistrului mesaje pozitive sau optimiste? Niciodată. Întotdeauna au fost lansate mesaje destructive, mesaje care îi puneau în dezavantaj, mesaje care învinuiau Republica Moldova în tot felul de insinuări împotriva Transnistriei. Acest lucru nu s-a schimbat nici până acum şi învinuirile urmează tot să parvină.”
